Aceasta, în condiţiile în care Guido Westerwelle, ministrul german de externe, a spus că statul pe care îl reprezintă nu este de acord să semneze un cec în alb pentru Grecia. Astfel, Germania ar putea să îşi exercite dreptul de veto, iar statul elen să nu primească banii promişi de UE şi FMI.
Berlinul nu a privit cu ochi buni sprijinirea Greciei de la bun început. Dacă iniţial cancelarul Angela Merkel a declarat că nu este potrivită intervenţia FMI, ulterior ea şi-a reconsiderat poziţia, însă a precizat clar că autorităţile de la Atena trebuie să ia măsuri de redresare financiară.
De asemenea, politicienii germani au sugerat guvernului grec să vândă câteva insule pentru a-şi plăti datoriile. Astăzi, preşedintele Bundesbank, Axel Weber, a criticat rolul FMI în planul de salvare a Greciei, considerând că angajamentul instituţiei financiare internaţionale de a acorda un împrumut în euro reprezintă o forţare a regulilor.
Zeci de miliarde de euro pentru salvarea Greciei
Potrivit declaraţiilor făcute de numeroşi oficiali, Grecia ar putea beneficia de un împrumut în valoare de 45 de miliarde de euro. Totuşi, ministrul spaniol de Finanţe, Elena Salgado spune că Fondul Monetar Internaţional (FMI), guvernul elen şi statele zonei euro vor decide în următoarele zile dacă este indicat să dezvăluie valoarea totală a ajutorului pe care Grecia îl va primi în următorii trei ani, informează AFP.
UE va acoperi 30 de miliarde de euro din împrumutul acordat Greciei, iar FMI 15 miliarde de euro.
Situaţie de risc în mai multe ţări
Grecia nu este singurul stat din zona euro expus unei crize fără precedent. Analiştii estimează că Portugalia, Irlanda şi Spania ar putea fi următoarele victime ale cheltuielilor publice fără acoperire.
De asemenea, Japonia este unul dintre statele spre care analiştii privesc cu neîncredere. FMI a avertizat Japonia în legătură cu ritmul rapid de creştere a datoriei publice, care a ajuns la 200% din Produsul Intern Brut (PIB), transmite AFP.
Chiar dacă Japonia are cel mai mare grad de îndatorare dintre statele dezvoltate, nu există riscul unei noi crize mondiale, deoarece aproximativ 95% din datorii sunt deţinute de creditori niponi.
Sursa: evz.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
