Ambii de-ai noştri, flori rare, pui-de-daci-români-şi-punctum, ambii plini de carismă, ca Moldova de petrol, inocenţi, ca fetele de pe centură, ambii amanetându-şi fecioria prin budoarele stângii politice de la Chişinău. Uite aşa, în plină secetă, ies la rampă şi pun la cale organizarea unei noi spelunci politice, care ruseşte numise-va „Vozrojdenie” (pre limba noastră „renaştere”). Renaştere a ce, ne întrebăm? Ce pot renaşte două moaşte leniniste, două fosile nomenclaturiste de fabricaţie (pro)sovietică din care curg nisip şi listovci comuniste?
Mişin, fondatorul (alături de Voronin) PCRM, apoi trădătorul acestora este un bărbat frumos şi fin, la chip şi la minte, dar mai ales fin şi îndeosebi la minte. El promite că noua afacere politică, ce va activa sub acoperirea unui partid politic, va adopta simbolistica Principatului Moldovei din perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Vedeţi cât de adânc sapă şi unde ţinteşte? Nu-i nicio problemă că el vorbeşte limba neamului lui Cantemir la fel de bâlbâit ca Şelin, alt moldovean de viţă veche. Asta acum e la modă prin părţile noastre: dacă nu ştii limba, eşti cel mai mare patriot moldovean, fiu al lui Ştefan şi nepot al lui Cantemir. De pe aceste poziţii moldoveneşti strategice e mai uşor să lupţi contra moldovenilor vânduţi jandarmilor, fabricanţilor şi moşierilor români.
Cantora lui Mişin (cu denumire rusească) va avea şi o culoare anume. Asta e tradiţia – fiecare partid are o culoare a sa. Vreau să se ştie că la moldoveni culoarea unui partid e cu mult mai importantă decât doctrina, aceştia în marea lor majoritate votează culori şi sigle (simboluri), nu doctrine: furnicuţe, hulubaşi, spicuşoare, cocoşei, steluţe roşii cu cinci colţuri, trandafiri, stejărei ş.a. Mişin zice că, deocamdată, nu a luat nicio decizie în privinţa culorii. El zice şi eu îl cred: problema culorii e fundamentală. Trebuie gândită bine. Fiindcă de culoare şi siglă depinde reuşita electorală a partidului. Pentru o siglă drăguţă oricând se vor găsi câteva mii de moldoveni care să-şi dea votul.
Mişin a mai asigurat presa că „noua formaţiune va întruni oameni serioşi, care vor lupta pentru ţară”. Vă-hă-hă! De aici începe partea cea mai interesantă! Aşadar, din noua speluncă vor face parte numai „oameni serioşi, care vor lupta pentru ţară”! Acum, ţineţi-vă, să nu picaţi, fizic şi mental: „printre ei, spune Mişin, este şi fostul premier Vasile Tarlev”… N-aţi picat jos, n-aţi murit de râs? Vasile Tarlev, vulturul statalităţii de la Băşcălia, ţucălarul lui Voronin, autorul celor mai tâmpite iniţiative patriotice, după o experienţă nereuşită în patul unei uniuni politice centriste şi civice, el, făcăleţul neamului, e declarat „om serios care va lupta pentru ţară”. Că va „lupta”, cred, că va lucra – NU! E adevărat, şoimul patriei de la Băşcălia a declarat că încă „nu a luat nicio decizie în acest sens”. Nicio grabă, Vasile Pavlovici, unde să te grăbeşti, meditează şi gândeşte adânc, după cum meditativ şi gânditor ţi-e chipul de moldovean, cu ochii adânci şi plini de suferinţe statale moldoveneşti! Până la toamnă mai e, dar n-o întinde mult, mai ştii ce se poate întâmpla…
Astfel, spre toamnă e posibil ca în coroana cu perle a Ministerului Justiţiei să mai apară un diamant politic – Partidul „Vozrojdenie”. Noua speluncă politică va fi un partid etnic care va „lupta pentru drepturile vorbitorilor de limba rusă”. Pentru care drepturi anume nu ştim, fiindcă minorităţile rusofone au mai multe drepturi decât moldovenii majoritari. Domnul ministru al Justiţiei va trebui să mediteze dacă are sau NU dreptul să înregistreze un asemenea partid cu o asemenea denumire. Eu, dacă aş fi ministrul Justiţiei, l-aş înregistra cu ochii închişi, fiindcă numai „oameni serioşi” ca Mişin şi Tarlev pot îngropa stânga politică comunistă (post-comunistă, cripto-comunistă, neo-comunistă şi altele câte vor mai fi fiind ele de acest fel în ţara urmaşilor lui Ştefan). Aşa să-i ajute Cel de Sus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
