Spre Bozieni am pornit la solicitarea unui grup de iniţiativă care, în numele a 750 de ţărani, ne-au trimis o scrisoare la redacţie. Din ea aflăm că ei au dat în arendă cota valorică Gospodăriei agricole „Bozagro” SRL, condusă de Petru Ciubuc, de la care nu au primit nimic. Mai mult decât atât, anul trecut, acesta a abandonat 300 de hectare de vie, care au fost folosite de către gospodărie timp de mai bine de zece ani. Acum viile sunt distruse, mulţi stâlpi de beton au dispărut, iar viţa-de-vie şi sârma au fost tăiate parţial. În acelaşi timp, liderul a selectat pentru sine cele mai bune terenuri agricole fără acordul cotaşilor. În plus, contractele de arendă lipsesc.
Ieri – comunişti, astăzi – „democraţi”
Întrebată de ţărani unde-s certificatele cotei valorice care trebuiau să fie eliberate ţăranilor după privatizare, în 1999, primăriţa Zinaida Dubceac afirmă că acestea se află la lider. La rândul său, acesta le-a răspuns că lor nimic nu li se cuvine – banii ce urmau să-i primească intră în cotele de vii, iar tehnica agricolă este uzată deja.
„Imobilele împărţite după privatizare (brigada de construcţii şi cea de tractoare, ferma de porci şi cea de vite, atelierul de reparaţie a tehnicii, ospătăria, clădirea administrativă ş.a.) şi tehnica agricolă aparţin lui Petru Ciubuc. La toate adresările noastre de mai mulţi ani în instanţele raionale n-am primit niciun răspuns. Menţionăm că, în anii de guvernare comunistă, actuala primăriţă Zinaida Dubceac şi liderul Petru Ciubuc au fost pe listele Partidului Comuniştilor în alegerile locale din 2003-2007. Pentru alegerile locale din 2011, ei se regăsesc pe lista Partidului Democrat – ca să fie protejaţi deja de actuala guvernare, pentru a nu se descoperi nelegiuirile făcute de ei în perioada respectivă”, afirmă semnatarii scrisorii. Ei cer să fie ridicate listele, să li se aducă la cunoştinţă cotaşilor modul de distribuire a cotei valorice, să le fie înmânate certificate de proprietar al cotei valorice. Ţăranii mai solicită ca organele de drept să le explice în baza căror legi Petru Ciubuc şi Zinaida Dubceac au devenit proprietari ai bunurilor materiale ale sătenilor. În numele celor 720 de proprietari, scrisoarea e semnată de Vasile Malanici, Constantin Aman, Gheorghe Enachi, Tamara Cocieru şi Ludmila Ţurcanu.
Dubovca, un sat şi el uitat de lege…
Din comuna Bozieni mai fac parte satele Dubovca şi Fârlădeni. La solicitarea locuitorilor, am poposit mai întâi la Dubovca, un sat mic, „uitat de lege”, precum s-a exprimat Nina Popuşoi, şefa Oficiului poştal. Anterior, ea a lucrat la fabrica avicolă din localitate, unde-şi câştigau bucata de pâine mai mulţi ţărani dar, între timp, şi aceasta a fost privatizată. De la ea aflăm că satul are o populaţie de 350 de locuitori, că sunt 30 de copii care frecventează grădiniţa, iar elevii merg la şcoala din Bozieni, la o distanţă de opt kilometri. Pentru aceasta, în fiecare zi, ei trebuie să scoată din buzunar câte şase lei… „Pe 30 mai, elevii pleacă în vacanţă şi rămânem fără microbuz. Ce ne facem cu copiii? Cui să-i lăsăm?”, se tânguieşte o mamă tânără, Irina Cibotaru. La o margine de sat, în fosta clădire a clubului, funcţionează un singur magazin, care e şi bar totodată. Alte instituţii de menire social-culturală aici nu există. Cu toate că-n sat sunt şi copii, şi bătrâni, medicul vine din paşte în paşte. Nici primăriţa nu vine decât în timpul alegerilor. Drumul e ca vai de el, mai cu seamă iarna, nu-l poate urca nicio maşină. În plus, locuitorii duc lipsă de apă potabilă, puţinele fântâni fiind pline cu nitraţi. „E jale la noi”, se plânge Matriona Poparcea, o bătrânică singură, de 80 de ani, care ridică o pensie de 760 de lei şi de care îngrijeşte Nina Popuşoi…
Divizia sălbatică de la Bozieni
În drumul spre Bozieni suntem însoţiţi de consilierul raional Constantin Moraru, bozienean şi el, care, la rugămintea consătenilor, încearcă să-i ajute să-şi facă dreptate. De la el aflăm că Bozieniul are o lungime de cinci kilometri, fiind despărţit în două. O parte se numeşte „dikaia divizia” (divizia sălbatică), pentru că aici locuiesc oameni veniţi din diverse părţi ale lumii – sovhozul „Bozieni” a fost singura gospodărie creată în 1949 în baza cadrelor ruseşti. Denumirea corespunde întru totul celor văzute pe teritoriul satului întreg, unde semnele pustiirii se văd pretutindeni: clădiri dărâmate sau pe cale de a se ruina, depozite pustii, iar pe unele imobile e scris cu negru: „Se vinde!”. Clădirile mai arătoase sunt două baruri din sat, dar şi acelea aparţin, ni se spune, primăriţei Zinaida Dubceac şi… liderului Petru Ciubuc. De fapt, ei sunt lideri în toate – „mai cu seamă, zic ţăranii, în cele ale avuţiei agonisite pe spatele celor cărora li s-a întors pământul (nu şi cotele valorice!) fără niciun act de primire-predare, precum s-ar fi cuvenit conform legii”.
Un singur refren: „s-a vândut şi s-a furat totul!”
Primul întâlnit în cale este Vasile Malanici, şofer la SRL „Bozagro”. În acest an, ne spune el, a fost chemat de două ori la serviciu. „Moara nu mai este a noastră, fermele şi depozitele la fel. Ce să vă spun? S-a furat şi s-a vândut totul!”, adaugă el cu durere în glas. Familia lui are şase cote de vie, dar cu ce să le lucreze, dacă nu i s-a dat tehnică din gospodărie? Nici Ion Tacu nu-i mai optimist: „Au vândut vacile şi oile. Am rămas cu nimic. Le-am dat şi eu pe-ale mele şi am închis stâna, pentru că nu mi-au dat păşune”… Cel de-al treilea este Constantin Aman, care timp de 40 de ani a lucrat mecanizator în gospodărie. „Cotă avem, dar nu şi la cotă. Suntem săraci lipiţi pământului şi nu primim niciun ban pentru ea”, afirmă el cu tristeţe în voce. „Viile stau toate pârloagă. De unde să avem economie în republică, dacă n-avem cu ce lucra pământul?”, se întreabă şi ne întreabă Tamara Cocieru…
O singură soluţie – pe mâna legii!
Aceasta a fost ideea mai multor ţărani cu care am discutat, ei fiind de părere că la Bozieni organele de drept ar avea mult de lucru… Ei ne-au spus că au de gând să convoace o adunare, la care vor chema factorii de decizie din raion, de la Guvern şi Parlament. Solicitat de TIMPUL, Anatolie Tiron, şef-adjunct al Direcţiei raionale a agriculturii şi alimentaţiei, l-a caracterizat pe Petru Ciubuc drept un gospodar bun, dar ne-a spus că nu ştie de problemele cotaşilor. Tot el a constatat că, anul trecut, din lipsă de braţe de muncă culesul strugurilor la „Bozagro” a durat până-n decembrie. În schimb, Anatol Postolachi, şeful oficiului Guvernului în teritoriu, ne-a spus că este la curent cu situaţia de la Bozieni, afirmând că aceasta ţine de competenţa organelor de drept. „Noi încă nu am fost sesizaţi”, a mai spus el.
Am solicitat şi opinia primăriţei Zinaida Dubceac, acum degrevată din funcţie. Ea infirmă cele spuse de ţărani şi se jură că toate contractele sunt înregistrate la primărie în fiecare an. „Întrebaţi la contabilitatea gospodăriei şi o să vă confirme ceea ce spun eu”, ne-a asigurat ea. De acolo, însă, o voce ne-a refuzat delicat, în limba rusă. În sfârşit, am dat şi de liderul Petru Ciubuc. Acesta afirmă că duce lipsă de braţe de muncă şi că a fost nevoit să le întoarcă oamenilor o parte din cotele de teren agricol. „Le-am păstrat doar pe cele de categoria întâi. Cât priveşte cotele valorice, le vom distribui ţăranilor peste o lună-două!”, ne-a promis el.
Adică, pe la sfârşitul sezonului agricol. Sau, poate, niciodată?
