Hăitașii Alianței

Precum se știe, științele reprezentate de aceștia au fost declarate de Lupu ca fiind „cu o puternică influență subiectivă, iar dacă sunt subiective înseamnă că sunt promovate în interese politice”. Prin coridoarele Academiei, cică, se vorbește că aceste științe (care „sunt influențate subiectiv”) vor fi declarate antistatale, ca și art. 13 din Constituție, iar institutele Academiei ce se ocupă de aceste (ne)științe vor fi lichidate. La ce bun să finanțezi niște științe care sunt influențate subiectiv de savanții subiectivi? Zvonu-i zvon și gluma-i glumă, dar dacă nu-i glumă? * După răzgândirea lui Lupu, I. Dodon a glăsuit fericit: „Mă bucur pentru revelaţia domnului Marian Lupu şi îi apreciez curajul de a declara public ce crede despre identitatea noastră, în ciuda prieteniei sale cu Mihai Ghimpu. Domnule Marian Lupu, eşti binevenit în rândurile moldovenilor care recunosc limba moldovenească drept limba istorică a poporului moldovenesc”. Am citit și m-am gândit că, de fapt, cum e Tanda, așa e și Manda. Mai are importanță care-i Tanda și care-i Manda? * Am înțeles dintr-o discuție cu un amic că, în percepția publică, eu sunt văzut mai aproape de Mihai Ghimpu și mai „rece” cu Vlad Filat și Marian Lupu. Mă rog…, numai că eu nu sunt categoric de acord cu așa ceva. Tustrei mi-s în egală măsură de dragi și… nedragi. Pentru mine ei există într-o Alianță de guvernământ care și-a asumat niște responsabilități în fața noastră, a alegătorilor. De aici începem a dansa. Simpatiile personale, subiective, nu contează. Reacționez întotdeauna în funcție de direcția în care acești lideri ai Alianței încearcă să ducă RM. * Hăitașii politici de la o televiziune cu kappa s-au aruncat recent, cu ocazia împlinirii a trei ani de la învestirea Guvernului Filat, zic, s-au aruncat cu chiote, împotriva Alianței. Am spus și eu (și voi mai spune) cuvinte grele despre Alianță, dar există un adevăr peste care nu pot trece. După instalarea Alianței, în RM se respiră mai liber. În acești trei ani, RM s-a mișcat serios spre Europa. * După aceste rânduri nu pot scrie despre altceva decât despre hulitorii mei care vor sări să mă acuze că „m-am dat cu Filat”. Iată ce vreau să mărturisesc la acest subiect. Sunt fericit, pentru că am destui detractori și hulitori. Sunt însă, totodată, și nefericit, fiindcă nu am detractori serioși. Uneori, în proverbiala mea infatuare, mă gândesc cu amar că merit să fiu mușcat și de dulăi, nu numai de țâncani. * Când am fost înaintat la Premiul Național, hăitașii au dedus că acest premiu este mita pe care mi-o dă Filat pentru a-mi închide gura. Vreau să răspund la această insinuare cu un banc. Cică o cumătră i-a spus altei cumetre un mare secret și a rugat-o: uite, îți dau o mie de lei, dar să nu spui la nimeni ce ți-am spus eu. Peste vreo două zile, cea care luase banii vine la cumătra sa și se roagă: na, cumătră, banii înapoi, că n-am să pot tăcea… Asta însă nu înseamnă deloc că voi proceda ca hăitașii politici de la televiziunea cu kappa. * Oricâte pretenții aș avea eu față de actuala conducere a RM, nu am uitat cum arăta RM până la venirea la putere a Alianței. Nu am ui-tat! Eu nu vreau ca RM să se întoarcă în iadul comunist al lui Voronin. Și dacă azi RM e mai democratică decât ieri, această realitate e legată de numele celor trei lideri ai Alianței: Filat, Ghimpu, Lupu. Așa cum sunt ei.