Hipocrat o fi fost de la Nistru?

Nu toţi transnistrenii care deţin cetăţenia R. Moldova ştiu că au posibilitatea să obţină poliţă de asigurare medicală pentru a beneficia de tratament gratuit în spitalele din dreapta Nistrului. Anul trecut, prin hotărârea sa din 24 septembrie, Guvernul R. Moldova a decis crearea comisiilor de examinare a adresărilor cetăţenilor R. Moldova domiciliaţi în Transnistria din categoriile celor pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul. Este vorba de poliţele medicale oferite gratuit. Menţionăm că în Legea 1585 din 27 februarie 1998 „Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”, în punctul 4 al articolului 4 se menţionează că Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate: copiii de vârstă preşcolară, elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi mediu de cultură generală, elevii din învăţământul secundar profesional, elevii din învăţământul mediu de specialitate (colegii) cu frecvenţa la zi, studenţii din învăţământul superior cu frecvenţa la zi, rezidenţii învăţământului postuniversitar obligatoriu, copiii neîncadraţi la învăţătură până la împlinirea vârstei de 18 ani, gravidele, invalizii, pensionarii, şomerii înregistraţi oficial…

Pentru a facilita perfectarea documentelor necesare la obţinerea poliţei de asigurare medicală gratuită de către transnistreni, a fost creată Agenţia teritorială Tighina (cu sediul la Varniţa, director – Ştefan Cimbir), care are secţia Dubăsari (la Coşnita, coordonator – Svetlana Crăciun) şi secţia Rezina (coordonator – Zinaida Ciorici). La Varniţa sunt deserviţi solicitanţii de poliţe din oraşele Tighina, Tiraspol şi raionul Slobozia, la Coşniţa – cei din raioanele Grigoriopol şi Dubăsari, la Rezina – din raioanele Râbniţa şi Camenca.

Transnistrenii sunt chemaţi să-şi ia poliţele de asigurare

În discuţiile avute cu Ştefan Cimbir, directorul Agenţiei teritoriale Tighina a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, am înţeles că eliberarea poliţelor de asigurare din contul Guvernului R. Moldova pentru transnistrenii care deţin cetăţenia Moldovei a început la sfârşitul anului trecut, odată cu formarea comisiilor care alcătuiesc listele, verifică cererile şi alte documente ale solicitanţilor de poliţe. Dintre categoriile menţionate în art. 4 al Legii din 27 februarie 1998 solicită poliţe de asigurare mai ales pensionarii, invalizii, mamele cu mulţi copii, femeile gravide şi şomerii. Toţi trebuie să prezinte copia buletinului de cetăţean al R. Moldova, în plus: pensionarii – carnetul de pensionar, invalizii – documentul care dovedeşte gradul de invaliditate, mamele cu patru şi mai mulţi copii – adeverinţele de naştere ale acestora, femeile însărcinate – dovada de la medicul de familie, şomerii – documentul că sunt înregistraţi la o agenţie respectivă pe teritoriul R. Moldova. Directorul Cimbir a menţionat în mod special: pensionari sunt consideraţi bărbaţii care, conform legislaţiei R. Moldova, au depăşit vârsta de 62 de ani, iar femeile – de 57. În Transnistria aceste vârste sunt de 60 şi, respectiv, 55 de ani.

În două luni ale anului trecut, la Agenţia teritorială Tighina au primit poliţe de asigurare 1.342 de transnistreni. Ei se bucură de consultanţă medicală gratuită, de unele medicamente gratuite, de internare gratuită în oricare spital din Chişinău sau de pe teritoriul R. Moldova. Bunăoară, dacă un bolnav suportă o intervenţie chirurgicală care costă 12.000 de lei, având poliţă medicală, el va plăti doar 1.239, susţine Ştefan Cimbir. Foarte mulţi transnistreni solicită tratament la Spitalul Clinic Republican sau la Institutul Oncologic. De altfel, Institutul Oncologic din Chişinău a rămas singura instituţie medicală pe ambele maluri ale Nistrului care tratează bolile oncologice.

Detaliu important: în afară de categoriile de cetăţeni menţionate mai sus, care se bucură de asistenţă medicală gratuită, până la 31 martie, transnistrenii cu cetăţenie moldovenească, aflaţi în câmpul muncii, pot procura poliţa de asigurare medicală cu o jumătate de preţ – 1.239 de lei, ea costând 2.480 lei.

Svetlana Crăciun, specialist-coordonator la secţia Dubăsari (Coşniţa) a Agenţiei teritoriale Tighina, ne-a informat că aici, în decembrie trecut, au primit poliţe de asigurare 15 transnistreni, în ianuarie 2011 – 45, iar în februarie – 35. Vin bătrâni, invalizi, femei gravide… Ea susţine că în raioanele sale – Dubăsari şi Grigoriopol – oamenii nu sunt informaţi şi transmite prin intermediul noilor săi solicitanţi informaţii pe care să le afişeze în policlinicile din centrele lor raionale. Crăciun ne-a spus că numărul solicitanţilor este în creştere, menţionând pacienţii oncologici şi cei cu boli infecţioase.

Zinaida Ciorici, specialist-coordonator la secţia Rezina, care deserveşte raioanele Râbniţa şi Camenca, adună cererile, iar soarta acestora o decide comisia specializată de pe lângă Consiliul raional. Documentele sunt trimise apoi la Agenţia teritorială Tighina (Varniţa), care pregăteşte poliţele de asigurare şi le întoarce, ca să fie înmânate tot la Rezina, localitate mai apropiată de Râbniţa şi Camenca. Ciorici susţine că în noiembrie trecut au fost înmânate 72 de poliţe, în decembrie – 43, în ianuarie curent – 116, iar în februarie au fost depuse 230 de cereri. Şi aici numărul este în creştere. Dumneaei a menţionat o problemă: respectivii deţinători de poliţe ar trebui să aibă şi medicii lor de familie, dar încă se caută soluţii în acest sens.

Malul stâng şi malul drept…

Astăzi, sunt îngrijoraţi de sănătatea populaţiei şi responsabilii sistemului respectiv din Transnistria, unde 2011este declarat Anul sănătăţii. Dar problemele sănătăţii cu care se confruntă regiunea au apărut nu de ieri. Medicii din Râbniţa vorbesc despre asta de mult. Bunăoară, patru ani în urmă, lucrătorii medicali ai acestui raion au trimis o declaraţie lui Igor Smirnov şi deputaţilor de la Tiraspol în care îşi exprimau îngrijorarea că „actualul sistem de sănătate nu permite pe măsură dreptul cetăţenilor la tratare medicală gratuită garantată de stat”. Menţionăm că această declaraţie a avut un motiv serios – atunci sovietul suprem de la Tiraspol discuta proiectul Legii „Despre asigurarea medicală a cetăţenilor”.

Lucrătorii medicali din Râbniţa s-au pronunţat pentru modernizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii. Conform lor, pentru a scoate sistemul sănătăţii din criză, este necesar să se treacă la asigurarea medicală obligatorie. Numai aşa poate fi garantată o deservire medicală de bună calitate a cetăţenilor cu diferite venituri băneşti, dar şi a unor pături de populaţie vulnerabile material – bătrânilor, copiilor, invalizilor…

Din punctul de vedere al acestor medici, introducerea sistemului de asigurare ar fi permis o asistenţă medicală gratuită pentru întreaga societate. Pensionarilor, invalizilor, copiilor, elevilor şi studenţilor o asemenea posibilitate trebuia să le-o garanteze statul. Cei care muncesc şi patronii lor să fie obligaţi să plătească impozite, dar să cumpere poliţe de asigurare şi cei care lucrează peste hotare. Asta ar fi mărit bugetul sistemului sănătăţii din regiune aproximativ de cinci ori, iar transnistrenii ar fi avut o posibilitate reală de a se trata gratuit. În plus, lucrătorii medicali ar fi avut posibilităţi de perfecţionare, de a lucra cu tehnologii moderne…

Dar ideea de a trece sistemul sănătăţii din regiune pe o nouă cale a trezit reacţii negative în societate. Mulţi s-au speriat că asigurarea medicală nu va simplifica accesul populaţiei la tratament, ci, din contra, va lipsi oamenii simpli de acest drept. Ca să susţii activitatea sistemului de sănătate, plăţile de asigurare trebuie să fie foarte mari, dar nivelul de trai nu permite majorităţii cetăţenilor transnistreni să plătească asigurarea.

Probabil, aceste dubii, apărute nu numai printre oameni, dar şi printre oficialităţi, au fost motivul că Legea privind asigurarea medicală în Transnistria n-a mai apărut. De altfel, nu poţi spune că oficialităţile, evitând medicina prin asigurare, i-au scutit pe transnistreni de plată pentru tratament. În Transnistria a apărut o listă lungă cu servicii medicale plătite. E un document oficial, semnat de „ministrul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale”, care şi acum „înfrumuseţează” coridoarele instituţiilor medicale din regiune.

Din păcate, azi chiar şi serviciile cu plată, declarate oficial, nu întotdeauna garantează transnistrenilor o simplă diagnosticare şi tratamentul necesar.

Din această cauză, bolnavii din stânga Nistrului sunt puşi în situaţia să se trateze în afara regiunii, iar Tiraspolul plăteşte din bugetul său în cazul în care medicii locali îi trimit la tratament în dreapta Nistrului.

„Dacă nu mă tratam la Chişinău, azi nu mai vorbeam de sănătate”

Din anul trecut, transnistrenii care au cetăţenie moldovenească sunt avantajaţi, deoarece Guvernul R. Moldova le oferă poliţe de asigurare medicală. Spre exemplu, mulţi râbniţeni au cunoscut în practică noul sistem de asigurare al R. Moldova. Printre „experţi” sunt chiar şi medici care pot aprecia la nivel profesional eficacitatea celor două sisteme.

„Nu pot spune că personalul medical de la Spitalul din Râbniţa este mai puţin atent cu pacienţii în comparaţie cu cel din clinicile chişinăuiene, ne-a spus Boris Bargan, medic la Spitalul raional din Râbniţa. Dar trebuie să recunosc: dacă nu mergeam să mă tratez la Chişinău, azi nu mai puteam vorbi despre sănătate… Referitor la plata serviciilor medicale, vă spun că tocmai la timpul potrivit mi-am cumpărat poliţă medicală la Rezina. Am luat-o până la 31 martie şi am plătit o jumătate de preţ. Am stat internat timp de o lună la Centrul de cardiologie din Chişinău, unde am trecut un control medical minuţios. Totul a fost gratuit, dar numai „coronarografia” costă, fără poliţă, mai mult de trei mii de lei. Apoi m-au transferat în Secţia cardiologie a Spitalului Clinic Republican, unde am fost operat la inimă. Iarăşi n-am plătit, deşi o asemenea intervenţie chirurgicală costă vreo 20 de mii de lei. Nu toţi îşi pot permite să plătească atâta. Dar mai există şi cheltuieli materiale postoperaţionale, când pentru pacient este foarte importantă asistenţa medicală calificată”.

„Şi eu m-am tratat la Centrul cardiologic din Chişinău, s-a inclus în discuţie Alexei Afanasiev, medic ginecolog, cu poliţă de asigurare luată la Rezina. Totul din cele ce am avut nevoie în timpul tratamentului a fost gratuit. Dar voi menţiona, totuşi, că poliţa îţi acordă gratuit minimumul de servicii medicale. Şi în dreapta Nistrului, chiar dacă ai poliţă, pentru servicii suplimentare trebuie să plăteşti. Şi nu puţin, dacă-i vorba de o diagnosticare cu tehnologii moderne”.

Deci nici chiar asistenţa medicală prin asigurare nu poate rezolva toate problemele sistemului de sănătate. Important e că transnistrenii care au cetăţenia R. Moldova nu rămân disperaţi în caz de boală, precum cei care deţin cetăţenia Ucrainei sau a Rusiei. Primii au, cel puţin, speranţa că vor fi salvaţi…

Pentru medici nu există „ai noştri” sau „ai voştri”

Pregătind acest material, ne-a surprins atitudinea de bunăvoinţă dintre medicii de pe cele două maluri ale Nistrului. Ni s-a părut că relaţiile profesionale dintre ei n-au fost afectate de evenimentele din 1989-1992. Lucrul acesta l-am înţeles din discuţia susţinută cu Nicolae Frunză, vicedirector la Spitalul Clinic Republican, responsabil de internare: „Noi avem aceeaşi atitudine faţă de toţi bolnavii, mai ales că ei vin cu poliţe de asigurare, care le acordă facilităţi”. Pentru transnistreni o problemă serioasă este oncologia, mai ales că medicamentele anticanceroase sunt foarte scumpe. Ei nu ştiu pe care să le procure, iar la Chişinău există o catedră specializată, profesori, există un CancerRegistru – fiecare bolnav are introdus diagnosticul în calculator, de oriunde ar fi el. Acolo se arată că fiecare pacient trebuie să facă, obligatoriu, o dată pe an, chimioterapie, de două ori – radioterapie.

„Recent am efectuat o operaţie foarte complicată la inimă. Pacientul a fost un medic din Râbniţa – Boris Bargan. A plecat acasă mulţumit. Apropo de Râbniţa, avem o colaborare bună cu Ludmila Kiriak, vicedirector la Spitalul raional de acolo. Numai anul trecut, din acest oraş transnistrean s-au tratat la Spitalul Clinic Republican 25 de persoane. În plus, medicii transnistreni trimit la noi pacienţi care, dacă n-au poliţă, sunt trataţi în bază de contract, pentru care ne plătesc spitalele din Transnistria”, susţine Nicolae Frunză.

Un serviciu foarte important al Spitalului Clinic Republican este AVIASAN, care posedă automobile medicale moderne, gata oricând să se deplaseze în orice regiune a republicii, a menţionat Ioana Aşevschi, felcer principal la Serviciul AVIASAN. „Există cazuri în care grupuri de medici se deplasează de urgenţă şi în localităţi din stânga Nistrului. Anul trecut, asemenea grupuri au fost solicitate la Tighina – 25, Tiraspol – 5, Slobozia – 10, Camenca – 2, Grigoriopol – 5, Râbniţa – 10. Pentru aceste deplasări nu se ia niciun ban. Serviciul dispune de 351 de specialişti calificaţi. Ei, de două-trei ori pe săptămână, consultă prin telefon colegii lor din Transnistria în cazuri extreme”, a mai spus ea.
Despre relaţiile deosebit de amicale cu colegii lor din Transnistria ne-au vorbit şi medicii de la Centrul de transfuzie a sângelui din Chişinău. Directoarea Svetlana Cibotaru: „Conlucrăm cel mai bine cu medicii din Transnistria. Mă refer la cei din domeniul nostru – Centrul de transfuzie a sângelui din Tiraspol şi secţiile acestuia din Tighina, Grigoriopol, Râbniţa. Împreună am implementat trei proiecte cu susţinerea Băncii Europene, USAID şi Guvernul R. Moldova, în special pentru prevenirea hepatitei virale B şi C, infecţiei HIV. Colegii noştri din stânga Nistrului au beneficiat de dotare cu echipamente moderne, de materiale consumabile şi produse diagnostice pentru testarea sângelui de donator la infecţiile transmisibile. Un alt tip de asistenţă e cea metodică: promovarea voluntariatului la donarea de sânge, instruirea personalului, managementul calităţii. Avem scopul să unificăm sistemul de transfuzie a sângelui pe cele două maluri ale Nistrului. Pentru asta, la Tiraspol au fost valorificate aproape două milioane de euro. Ştiu că putem crea împreună un serviciu calificat. Dacă un transnistrean este operat la Chişinău şi are nevoie de transfuzie de sânge, o vom face, iar rudele sau prietenii bolnavului vor dona sânge la Tiraspol sau Râbniţa, bunăoară”.

În acelaşi fel se lucrează pentru a crea un sistem unic de supraveghere a maladiei SIDA, a bolilor extrem de contagioase. Iată de ce am vrut să arătăm că cetăţenii R. Moldova aflaţi cu traiul în autoproclamata republică nistreană ar trebui să se folosească de poliţele medicale oferite gratuit de Guvernul R. Moldova.

Gheorghe Budeanu, 
Chişinău

Victoria Paşenţeva, 
Râbniţa
—————-
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Fortificarea capacităţii mass-media de a reflecta subiecte de interes public”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susţinerea financiară a Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorilor şi nu reflectă neapărat viziunea finanţatorului.