Ne întâlnim, ne plăcem, ne îndrăgostim, ne iubim, ne certăm şi apoi ne despărţim. Cursul firesc al oricărei relaţii se poate opri aici. Simţi că ceea ce a fost la început a dispărut pe parcurs, că limba vorbită de tine nu mai este înţeleasă de către celălalt şi invers, că nu îţi mai acordă atenţie şi că-ţi cere imposibilul, deşi, la început, i-l ofereai în fiecare zi pe o tavă de argint. Tot ce a fost a dispărut într-un nor de fum şi nu reuşeşti să-ţi explici cum s-a întâmplat asta şi mai ales de ce.
Aici, întră în scenă maturitatea celor doi. Depăşirea orgoliilor pentru a rezolva cu adevărat problemele care trimit relaţia într-un zid de beton este la îndemână, atunci când amândoi pun umărul la treabă.
Fiecare are un scut în spatele căruia se ascunde, chiar dacă este conştient că acest lucru îi va dăuna. Orgoliul său de „eu am dreptate” este cu mult prea mare. Am observat, din propria experienţă, că oricine are un punct, peste care, dacă ştii să treci, va ceda. Mi-am dorit, la un moment dat în trecut, despărţirea cu vehemenţă. Decizia a fost una executorie şi irevocabilă. Aş fi fost în stare să aduc şi mascaţii pentru a mă asigura că se întâmplă ceea ce am ales. Totul s-a schimbat, când i-am văzut ochii, dorinţa de a ne fi bine împreună, gingăşia aceea care sfarâmă cele mai groase ziduri. Am izbucnit în lacrimi şi am realizat că-mi doresc opusul.
Nici o tentativă de separare nu trebuie luată ca atare. Sunt vorbe spuse la supărare, lehamite, tristeţe şi aşa mai departe. Neinfluenţate cumva, îşi îndeplinesc scopul, dar, dacă intervenim, există şansa ca situaţia să se modifice total. Am trecut prin multe despărţiri şi nimic nu se compară cu o împăcare sinceră, din care amândoi să conştientizeze greşelile trecutului. Ce urmează, nu poate fi decât de bine.
Lipsa comunicării este precum un cancer. Îmbrăţişarea caldă, sinceră, îl poate vindeca.
Sursa: Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
