Andrei Năstase și Maia Sandu nu vor renunța la candidatură, pentru că știu că, dacă vor ajunge în turul II, pot aduna toate voturile anti-Dodon pe modelul Chirtoacă de la Primăria Chișinăului și unul din ei va deveni președinte peste trei milioane de suflete.
EGOISM ÎN STARE PURĂ!
Și totuși, dintre ei doi, pe care i-ar alege unioniștii?
Nu mi-e dragă Maia Sandu de când a declarat că ea nu vede Unirea realizabilă în viitorul apropiat (2018). Dar măcar ea a zis că votează pentru Unire la referendum, pe când Andrei Năstase vrea să sisteze opțiunea geopolitică și nu a zis niciodată că e PENTRU UNIRE la un scrutin… Complicată treabă, chiar moldovenească aș putea spune…. Ambii au în jur de 15% din intențiile de vot și țin cu dinții de aceste scoruri.
O și mai mare dovadă de egoism o manifestă candidații care își asumă direct opțiunea unionistă. Adunate, voturile partidelor deschis unioniste nu însumează nici măcar jumătate din procentele unioniștilor din ultimele sondaje. Asta deși unele din ele au adevărate planuri despre cum, în timpul campaniei electorale, să își mascheze în fața minorităților naționale unionismul. Toți liderii politici se visează președinți. Ultima glumă, sper eu, altfel ar însemna curată sinucidere politică este aceea că președintele PL, Mihai Ghimpu, ar viza o candidatură la alegeri….
Să revenim însă la subiect: De ce oare?
În primul rând, una este opinia despre o temă la nivel de societate și alta este transpunerea ei la nivel de imagine către un vot eminamente politic. Apoi e vorba de charisma liderilor… Știu suficient de mulți moldoveni (ba cred că ei sunt majoritatea) care sunt pentru unire, dar nu îi agreează deloc pe Ghimpu-Guțu-Hadârcă-Pavlicenco-etc. O altă cauză este faptul că organizațiile civice stau deoparte de partide.
DE CE NU AR AVEA UNIONIȘTII UN CANDIDAT UNIC LA PREȘEDINȚIE?
Dacă sunt atât de bravi și patrioți acești lideri politici de ce n-ar accepta o luptă corectă, în interiorul unioniștilor ca să câștige cel mai bun clasat? De ce nu s-ar înscrie în această cursă și alte figuri unioniste, din afara partidelor?
Cu siguranță, un candidat unic al unioniștilor ar lua peste 20% din voturi și s-ar califica în turul doi, luând fața oricărui alt candidat enumerat la începutul articolului, indispus momentan să se sacrifice în bătălia cu Dodon sau să lupte deschis, cu toată gura și cu toate vocalele limbii române pentru UNIRE.
Cu siguranță, tenacitatea miilor de tineri unioniști care au cutreierat vara aceasta Republica Moldova în lung și-n lat l-ar ajuta pe acest unic candidat să îl bată pe Dodon și forțele anti-românești, surclasând orice structură de partid.
Cu siguranță toată suflarea românească din Republica Moldova s-ar uni în jurul lui, constatând că e unica soluție, iar planul REUNIRE 2018 ar prinde cu mult mai mult contur!
De ce?
Pentru că ne lipsește curajul. Dar ca să facem totuși o încercare, întrebați-i: dragi lideri politici unioniști, restanțierii dintre toate celelalte categorii profesionale (nu poți compara ce au făcut liderii politici din R. Moldova față de tineri, profesori, intelectuali etc.!). Sunteți datori cu un candidat unic, dragi politicieni, dacă chiar sunteți unioniști!
Lăsați rânza la o parte și acceptați un scrutin clar, care să stabilească pe cine susțin unioniștii în funcția de PREȘEDINTE AL R.MOLDOVA/PREȘEDINTE AL UNIRII!
În vederea identificării unui singur candidat unionist cu șanse reale de a câștiga alegerile prezidențiale din toamna anului 2016 în Republica Moldova – Președintele Unirii – este necesară organizarea unui scrutin de tip „primaries”, deschis pentru toți cetățenii care afirmă adeziunea lor la înfăptuirea Unirii Republicii Moldova cu România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
