Opinia e marfă, precum marfă e pătrunjelul, sticlele goale, rinichii ș.a. Fiecare scoate la tejghea și vinde ce poate: prostituata își vinde trupul, jurnalistul – sufletul.
Presa scrisă, portalurile de știri, rețelele sociale ne oferă zilnic chipuri hâde de tejghetari de opinii. Să fim înțeleși: în fond, orice jurnalist își vinde opiniile, acestea sunt marfa lui, munca lui și, în acest sens, un jurnalist nu se deosebește prin nimic de un țăran care-și scoate la tarabă fasolele crescute de el. Astfel, eu admit că jurnalistul își poate vinde opiniile, dar aceste opinii să fie ale lui, „crescute” cu truda lui și să fie utile societății. Asta în cazul când trebuie să spunem că tejghetarii de opinii sunt precupeți, intermediari care vând opiniile patronilor – o marfă contrafăcută, nocivă care face parte din aceeași categorie cu drogurile. Prin asta și sunt ei periculoși.
Tejghetarii de opinii sunt de regulă proprietatea unor politicieni. Azi e o chestiune elementară de bonton pentru un politician ca să aibă în proprietate privată o mașină luxoasă, o amantă din televiziune și un analist politic sau (și) un blogger. Analistul politic (bloggerul) e tot un fel de câine de campanie al politicianului. (Inclusiv de campanie electorală). La cele mai cunoscute animale de companie (câinii, pisicile, papagalii, canarii, porumbeii, broaștele țestoase, maimuțele, șerpii ș.a.) trebuie adăugați analiștii politici și bloggerii.
Dacă înainte vreme, un baci era mai ortoman dacă avea oi mai multe și mai cornute, azi un politician e mai barosan dacă are în proprietate mai mulți analiști și bloggeri. Și unii chiar au. Ca să vă convingeți, urmăriți campaniile de presă care se declanșează periodic la noi. Același subiect (aceeași Mărie, dar cu altă pălărie) este „dezbătut” concomitent în ziare, portaluri de știri și pe rețelele sociale. Aceste campanii de presă nu au ca temă vreo problemă vitală de larg interes public și național – corupția, criza identitară, recensământul, neutralitatea RM, atitudinea față de NATO și UE ș.a., ci chestiuni considerabil mai telurice care țin exclusiv de promovarea imaginii unui politician. În ultimul timp sunt foarte activi tejghetarii de opinii ai lui „al vostru Vlad Filat”. Ceea ce vând ei are menirea să-l reabiliteze pe acesta și să-l mențină pe linia de plutire. De aceea, Filat e ubicuu.
La televizor – Filat, la radio – Filat, în ziare – Filat… Pui în priză ferul de călcat – tot „al vostru Vlad Filat” produce aburi… Filat a devenit imposibil de suportat, el din toate face PR, inclusiv din nevasta lui cea de a doua, gravidă. Tejghetarii de opinii transpiră: Filat și NATO, Filat și UE, Filat și Rusia, Filat și America, Filat și Cosmosul, Filat și Eternitatea…Aceasta trădează faptul că el trăiește sentimente de frică animalică în fața viitorului său politic. El nu se poate împăca cu realitatea crudă: niciodată nu va redeveni prim-ministru. A fost și nu va mai fi premier. N-a fost președinte de țară și nici nu va fi. Cu destinul nu te joci. El nu mai poate fi schimbat, oricâți tejghetari de opinii ai plăti.
