Afaceri

În căutarea milioanelor pierdute

Circa 85 de milioane de lei au dispărut fără urmă, iar în loc să fie găsit cel care şi-a însuşit câteva milioane de euro, persoana împotriva căreia procurorii au intentat un dosar penal pentru evaziune fiscală, fondatorul firmei de construcţii „Fame CV Construction”, candidează la funcţia de deputat în Parlament. Acum, oamenii se tem să nu fie din nou amăgiţi, de data aceasta chiar de cei pe care i-au ales să le apere drepturile. Păgubiţii îi acuză pe „aleşi” că ar acţiona în defavoarea lor, după ce comitetul a decis ca lucrările să fie continuate de o firmă care a propus suma de 100 milioane de lei, cu 13 milioane mai mult decât cea mai mică ofertă prezentată la tenderul organizat de comitetul creditorilor. Astfel, oamenii vor fi nevoiţi să mai achite alte 300 de euro pentru fiecare metru pătrat de locuinţă, în caz contrar lor li se vor returna numai 25% din suma investită.
 
„Sunt din Transnistria. Eu am lucrat ca profesoară de limba moldovenească, pentru că acolo sintagma de „limbă română” este interzisă, iar soţul a luptat în războiul de pe Nistru. Am fost mulţi ani persecutaţi de autoproclamatele autorităţi, aşa că am hotărât să vindem casa şi să ne luăm un apartament la Chişinău. Dar acum am rămas şi fără bani, şi fără casă. Eu am investit 38 de mii de euro, iar acum vor să-mi întoarcă numai vreo 7-8 mii”, spune Vera Stamati, creditor al firmei „Fame CV Construction”, aflată în proces de insolvabilitate.

Mărul discordiei – adunarea din 13 iunie

Ultimele evenimente care au generat o serie nouă de acuzaţii – lansate de toţi împotriva tuturor – vizează adunarea din 13 iunie anul curent, adunare la care principala problemă în ordinea de zi a fost continuarea lucrărilor de construcţie sau scoaterea la vânzare a blocului. În cazul în care s-ar fi hotărât vânzarea imobilului, fiecare primea cota sa parte din sumă, iar ţinând cont că în construcţie au fost valorificate, conform Comisiei de Stat, doar 19 milioane, fiecăruia i-ar fi revenit nu mai mult de 20% din suma alocată. Toată lumea s-a pronunţat în favoarea continuării lucrărilor, însă despre ceea ce a urmat mai departe părerile sunt împărţite. Cert este că, la scurt timp după adunare, creditorii au primit o scrisoare ultimativă – erau informaţi că trebuie să semneze un alt contract, care stabileşte preţul unui metru pătrat la 680 de euro, în caz contrar, vor primi doar 25% din suma investită.

În acest context, potrivit administratorului firmei, circa 90 de persoane au semnat deja noul contract, deşi unii susţin că ar fi trebuit să semneze o anexă la vechiul contract. Mulţi dintre ei au ales să treacă în apartamente cu o suprafaţă mai mică, pentru a plăti mai puţin. În aceste condiţii există posibilitatea să fie creat un „gol” în bugetul firmei, pentru că nu vor fi investiţi destui bani. Întrebat fiind cum va fi acoperită această lipsă de surse financiare, administratorul mi-a declarat că „există o grămadă de modalităţi”, dar nu a vrut să intre în detalii. „Pentru a continua construcţia trebuie să avem acceptul a 51 la sută din persoanele ale căror creanţe au fost validate de instanţa de judecată, după care ne vom gândi cum să rezolvăm problema”, a opinat administratorul Dumitru Chicu.

Mită pentru comitetul creditorilor?

La scurt timp după adunare, un grup de creditori (majoritatea care a refuzat să semneze acel contract, deoarece îl consideră ilegal) au expediat la Procuratura Anticorupţie o petiţie în care se spune că „scopul administratorului Chicu, creditorului Alexei Ianiuc, dar şi al lui Vladimir Tonu, conducătorul întreprinderii „Exfactor Grup”, este ca, printr-un contract vădit dezavantajos, să impună creditorii să refuze apartamentele, primind înapoi doar câte 25% din valoarea investiţiilor. Ulterior, cei trei vor finaliza construcţia şi vor avea un profit de pe urma vânzării apartamentelor”. Domnul Ianiuc a calificat acuzaţiile drept nişte aberaţii, în timp ce Chicu a menţionat că este imposibil de realizat o asemenea schemă.

La o altă adunare, convocată de grupul de iniţiativă pentru apărarea drepturilor creditorilor, unul dintre membrii comitetului creditorilor, Gheorghe Ştirbu, l-a acuzat pe preşedintele adunării, Alexei Ianiuc, precum că ar fi desemnat firma „Exfactor” drept câştigătoare pentru că aceasta i-a dat mită. Firma solicita 100 milioane pentru finisarea construcţiei. „Costul lucrărilor de finisare este de circa 90 de milioane, deci 10 milioane vor avea o altă destinaţie”, acuză Gheorghe Ştirbu, care lucrează în domeniul construcţiilor. El mai afirmă că, într-o discuţie privată, Ianiuc ar fi spus că, dacă vreo firmă de construcţii ar fi dispusă să îi ofere 100 de mii de euro, iar celorlalţi membri ai comitetului – câte 25 de mii de euro, el ar fi dispus să o susţină.

Solicitat de TIMPUL, Ianiuc a calificat acuzaţiile ca fiind aiureli: „Eu operez doar cu documente. Cele vorbite sunt nişte minciuni”. El şi-a motivat alegerea, menţionând că la tender au participat patru firme, dar două dintre ele au fost excluse pentru că nu au îndeplinit condiţiile tenderului. „Am fost o dată furaţi şi nu vrem să nimerim iarăşi în aceeaşi situaţie. Cred că este corect ca firma de construcţii să investească mai întâi banii săi, apoi să plătim noi”, a subliniat Ianiuc. El a mai menţionat că firma cu oferta cea mai mică n-a fost dispusă să lucreze pe banii ei. Totodată, Alexandru Zaicov, directorul firmei cu oferta cea mai mică, afirmă contrariul: „Efectuarea lucrărilor în avans era o condiţie primordială a tenderului şi noi am fost de acord cu acest fapt atunci când am prezentat oferta”.

Ţinând cont de faptul că firma „Exfactor Grup” este acuzată că ar fi dat mită, am solicitat şi opinia conducătorului ei, Vladimir Tonu. „Cei care mă învinuiesc sunt oamenii care m-au rugat să le cumpăr şi datoriile firmei în acest caz, firmă aflată în proces de insolvabilitate. Mi-au spus că, dacă nu accept, vor face totul pentru a fi desemnat un alt antreprenor, care să continue construcţia”.

Au votat, dar nu ştiu ce

Pe lângă toate aceste încurcături, pătimiţii susţin că rezultatele tenderului trebuiau să fie validate de către adunarea generală a creditorilor, dar lucrul acesta nu s-a făcut. „Oamenii s-au indignat că un metru pătrat de locuinţă, într-un bloc deja finisat, costă aproximativ 550 de euro, iar aici li se cer 680”, mi-a spus Lucia Cazacu, una dintre creditoare. Iar altul, Artiom Chiriţa, zice că la adunare nu s-a stabilit antreprenorul şi că urma să fie organizat un alt tender. Administratorul dezminte acest fapt: „Eu am insistat să fie organizată adunarea, dar se putea lua o decizie şi fără aceasta. Ţinând cont că mai mult de o jumătate din banii investiţi au fost furaţi, e normal ca preţul unui metru pătrat să coste mai mult decât într-un bloc deja finisat”. El este convins că, atâta timp cât nu există o dovadă de încălcare a legii, tenderul nu poate fi anulat, chiar dacă creditorii au găsit alte firme de construcţii, gata să finiseze casa cu o sumă mult mai mică.

Cel mai suspectat în cazul dat este candidat în Parlament

În timp ce oamenii se revoltă – bat zeci de drumuri în instanţele de judecată, organizează acţiuni de protest -, Vitalie Cadân, fondatorul firmei falimentare „Fame CV Construction”, cel care figurează în toate dosarele ca fiind principalul suspect de evaziune fiscală şi care, la moment, este candidatul cu numărul 20 pe lista parlamentară a Partidului „Moldova Unită”, spune cu seninătate că-i de acord să continue construcţia blocurilor de locuit şi chiar dacă va fi nevoie ca oamenii să mai achite ceva bani, preţul unui metru pătrat nu va depăşi 550 de euro. Dar când l-am întrebat unde au dispărut cele 85 de milioane de lei, Cadân a replicat că acestea nici n-au fost. Potrivit calculelor sale, creditorii au investit circa 60-70 milioane, dar nu 104, precum spun procurorii, sau 117, precum afirmă Ianiuc. „Din aceşti bani, 40 de milioane sunt investite în carcasa blocului”, susţine Cadân, deşi Comisia de Stat spune că în construcţie au fost valorificate doar 19 milioane. Acelaşi Cadân zice că o bună parte din bani au fost cheltuiţi la obţinerea a tot felul de acte pentru construcţii, servicii intermediare. Iar o altă parte au fost daţi Uniunii Scriitorilor, căreia îi aparţinea terenul pe care urma să fie construit blocul. Potrivit conducătorului „Fame CV Construction”, în schimbul terenului, Uniunea Scriitorilor a primit un apartament, în valoare de 124 mii de euro, o sponsorizare de câteva mii, iar alte 7 apartamente urma să le primească după finisarea construcţiei.

Pe de altă parte, cel care a fost responsabil de proiect din partea Uniunii Scriitorilor, Nicolae Rusu, directorul Fondului Literar, spune că apartamentul dat Uniunii costă doar 932 de mii de lei. Reprezentantul Uniunii Scriitorilor în instanţa de judecată, Valeriu Matei, îl acuză pe Nicolae Rusu că ar fi transformat Fondul Literar într-un SRL, că a deposedat Uniunea de un teren cu o suprafaţă de peste 37 de ari. „Orice proprietar de teren obţine dintr-o construcţie nu mai puţin de 50% din spaţiul locativ. Acolo urmau să fie construite 165 de apartamente, două blocuri care trebuie să aibă şi un mare spaţiu comercial. Chiar dacă contractul ar fi prevăzut o ofertă de 30% din spaţiul locativ, Uniunea trebuia să primească mult mai mult de 7 apartamente”, se revoltă Matei. El este indignat şi de faptul că Nicolae Rusu nu a supravegheat acţiunile firmei de construcţie şi că a permis să fie înşelate 180 de persoane, printre care şi 10 membri ai Uniunii Scriitorilor. Nicolae Rusu respinge acuzaţiile, explicând că contractul nu prevedea şi un control din partea Uniunii Scriitorilor: „Întreaga responsabilitate pentru construcţii o poartă firma „Fame CV” şi Cadân. Cadân trebuia să aibă dreptul de a perfecta toate actele, de a obţine toate permisiunile, fără implicarea Uniunii, în caz contrar – nu ar fi acceptat să construiască pe terenul care aparţinea Uniunii doar pe hârtie”.
În prezent, dosarul ce ţine de blocul locativ de pe strada Pietrarilor din Chişinău se află la Curtea Supremă de Justiţie. Suspectul principal în acest caz vrea să devină deputat, iar cei 180 de păgubiţi sunt derutaţi, cu datorii contractuale de câteva zeci de mii de euro fiecare. Nimeni nu ştie când vor reîncepe lucrările de construcţie. În aşteptarea ultimei decizii a instanţei de judecată, oamenii continuă să umble pe drumuri cu plângeri şi demersuri.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *