Ion Cebanu: Stadionul republican constituie azi o problemă juridică, pentru că cei care l-au demolat au început o procedură ilegală. Ei au dorit să o continue, dar nu au dus ilegalitatea până la capăt din diferite motive, inclusiv legate de alegeri etc. Există o problemă juridică şi cu terenurile de tenis care sunt acolo. La ora actuală, stadionul este la balanţa Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, deci nu este la balanţa noastră. Cât priveşte un alt stadion, există o comisie guvernamentală abilitată să găsească terenul şi să înceapă construcţia unui stadion republican. Ceea ce îmi doresc eu, în postura de ministru al Tineretului şi Sportului, este ca acest stadion să nu fie numai pentru fotbal. Pentru fotbal infrastructură avem. Eu consider că este nevoie de un stadion multifuncţional, amplasat într-o zonă liniştită a Chişinăului, pentru ca să rezolvăm, totodată, şi problema parcării automobilelor.
Cât priveşte complexul sportiv pentru studenţi – există unul la USM şi la Universitatea de Educaţie Fizică tot avem dotare bună. Eu încerc să mă concentrez acum, pentru prima perioadă, pe imobilele pe care le am în gestiune: centrul de pregătire olimpică, şcolile de sport, terenurile sportive – să fie acceptabile pentru pregătirea sportivilor noştri. La ora actuală, ele sunt într-o stare nu tocmai normală. Dar lucrurile se mişcă spre bine. O spun pentru prima dată aici, la TIMPUL, că, în curând, o să redeschidem ceea ce a fost cândva Complexul „Feroviarul”. Va fi un centru modern de nataţie.
Î.: Cu ce se ocupă, de fapt, Ministerul Tineretului şi Sportului? De ce buget dispune pentru a-şi realiza planurile? (Victoria Guţu, Chişinău)
I.C.: Avem un buget de 44 de milioane de lei, dintre care 8 mln. pentru acţiuni sportive şi 1,8 mln. destinate organizării acţiunilor pentru tineret. Restul sunt preconizate pentru aparat, pentru şcolile pe care le avem în gestiune etc. Dar ce înseamnă 44 mln. în situaţia în care, la începutul anului, numai solicitarea de la federaţii pentru acţiuni sportive era de peste 40 de milioane? Este un buget mic, însă se planifică o rectificare pentru a fi majorat, mai ales că ne aflăm într-un an preolimpic. În anul 2012 va avea loc Olimpiada de la Londra şi trebuie de pe acum să începem pregătirea loturilor noastre. Planul de pregătire este deja gata. El prevede şi performanţele pe care trebuie să le obţină sportivii la banii pe care îi primesc. De asemenea, vrem să creăm o comisie republicană antidoping, deoarece, dacă nu vom avea o asemenea comisie, nu vom avea şanse să participăm la Jocurile de la Londra.
Î.: De ce nu este adoptată o lege care să oblige pensionarii să plece la odihna binemeritată, astfel ca tinerii să aibă locuri de muncă în spitale, la ministere, la universităţi? (Teodosia Croitor, Chişinău)
I.C.: Toate angajările pe care le-am făcut la Ministerul Tineretului şi Sportului au adus la minister persoane tinere. Nu am ţinut cont de faptul că trebuie să aibă numaidecât o vechime de muncă de trei sau patru ani. În prezent, marea majoritate din cei angajaţi în funcţii mari de funcţionari publici sunt tineri de până la 30 de ani. În altă ordine de idei, nu trebuie să fim radicalişti şi să-i eliberăm din funcţii pe cei în etate. Vreau să vă spun că nu toţi tinerii din RM vor să fie angajaţi pe post de funcţionari publici. Un funcţionar public începe cu salariul de 1500 de lei şi, dacă şeful îi mai adaugă un spor, ajunge la 2000 lei. Sigur că foarte mulţi tineri pleacă în domeniul privat, unde salarizarea este mai bună.
Î.: Şi cei care au protestat la 7 aprilie 2009 şi au aruncat cu pietre sunt tineri, şi cei în care s-a aruncat, adică poliţiştii, erau cu toţii tineri. Cum îi veţi reconcilia? (Nicolae Staman, Durleşti)
I.C.: Se vedea că acei tineri care au fost puşi să-l apere pe Voronin erau carabinieri proaspăt înrolaţi, cu vârsta de 18 ani. A fost un lucru negândit. În mod normal, tinerii protestatari nu au ieşit împotriva tinerilor în uniforme. Carabinierii au fost puşi în faţa tinerilor, care, la rândul lor, erau şi ei provocaţi de alţii de seama lor. Erau, deci, trei grupuri de tineri. Consider că anume provocatorii şi cei cale le ordonau trebuie să fie traşi la răspundere în modul corespunzător. Aici nu-i vorba de conciliere. Aici e vorba de a-i trage la răspundere pe cei care au comis nişte ilegalităţi, Tinerii – şi de o parte, şi de alta – asta şi-o doresc.
Î.: Tinerii au nevoie de locuri de muncă bine plătite. Ce întreprinde ministerul pe această direcţie? (Ion. I. Glodeni)
I.C.: Există o situaţie: pe de o parte, angajatorul are nevoie de un angajat cu experienţă, pe de altă parte, tinerii nu ştiu cum să se promoveze şi să se impună ca forţă de muncă-marfă calitativă. Pentru a rezolva această problemă, am pregătit un proiect de lege cu privire la voluntariat şi am prevăzut ca perioada de voluntariat să fie considerată vechime de muncă. Astfel, tânărul să poată folosi perioada de voluntariat ca argument în faţa angajatorului şi să spună: „Eu, ca voluntar, am îndeplinit aceleaşi funcţii ca şi un angajat şi am deja experienţă în domeniul respectiv”.
Lucrăm foarte intens cu ONG-iştii. Avem o experienţă foarte frumoasă la Ungheni, unde există şi un centru foarte bun de resurse pentru tineri. Fundaţia Muncii de aici a realizat un plan eficient. Ei iau tânărul din familia social-vulnerabilă, îl pregătesc într-o meserie, după care îl promovează în faţa angajatorului şi apoi îl monitorizează, după ce este angajat.
Lucrăm la nişte proiecte de legi şi la o modificare a Legii cu privire la tineret, care să vizeze angajarea tinerilor în câmpul muncii. Recent, a avut loc Târgul locurilor de muncă pentru tineret la care au participat angajatori foarte serioşi, cu o oferă de peste o mie de locuri de muncă. Mulţi tineri şi-au găsit aici un serviciu bine plătit.
Î.: Toate guvernele le-au promis tinerilor că îi vor ajuta să-şi construiască un apartament, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Ce întreprinde Ministerul Tineretului şi Sportului în acest domeniu? (Vasile Ignat, Bălţi)
I.C.: Rezolvarea acestei probleme face parte din planurile mele de lungă durată. Şi noi, şi Ministerul Construcţiilor lucrăm la un proiect prin care să implementăm ceva asemănător cu proiectul „Prima casa” din România. Este un plan guvernamental de perspectivă, care implică mai multe instituţii, inclusiv private.
Î: De ce au dispărut stadioanele din sate şi orăşele? (Vladimir Ciocoi, Râşcani)
I.C.: Eu cred că ele nu au dispărut ci, dimpotrivă, se înmulţesc. Poate că au dispărut terenurile vechi de altă dată, care au fost privatizate de către cineva. Acum, însă, noi lucrăm împreună cu Federaţia de Fotbal la amenajarea terenurilor artificiale, mai ales de fotbal. La mine vin în fiecare zi primari şi solicită să fie ajutaţi la amenajarea terenurilor. Lucrurile s-au urnit din loc în domeniul respectiv. Mă bucur că cetăţenii vor din ce în ce mai multe obiective sportive şi că este o iniţiativă de jos în sus.
Î.: Vă rugăm să rezolvaţi problema asigurării studenţilor cu cămin. Plătim şi contractul, şi o groază de bani pentru gazdă (V.S., Chişinău)
I.C.: Ştiu că acum universităţile îşi numesc câte un prorector pentru problemele tineretului. S-au activizat în ultima vreme şi organizaţiile studenţeşti, sindicatele şi ştiu că dânşii au un plan conform căruia repartizarea studenţilor în cămine să fie făcută nu centralizat, de către rectorat, dar în colaborare cu studenţii. Este un lucru foarte bun. Eu cred că, în general, trebuie ca anume organizaţiile studenţeşti din instituţii să facă repartizările şi atunci o parte din problemă ar dispărea. Cât priveşte partea a două a problemei, am inclus în strategia Ministerului Construcţiilor – la fel şi Ministerul Educaţiei a insistat – construcţia de noi cămine.
Î.: Există mafie în sportul moldovenesc? Cum este folosit patrimoniul statului? (Valeriu Nistor, Chişinău)
I.C.: Noi în R. Moldova nu avem mafie, ci avem hoţi în lege. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu fostul Stadion republican, cu alte stadioane! Asta demonstrează că lucrurile nu au fost întotdeauna legale. De exemplu, la Manejul de atletism, pe 30 decembrie 2008, s-au vândut 1,3 hectare de teren la un preţ de un milion 800 de mii de lei. Când am venit la minister, am transmis cazul dat la Procuratură şi expertiza a demonstrat că terenul, vândut cu ilegalităţi, valora de fapt 20 de milioane de lei. Iată cum peste noapte cineva s-a îmbogăţit cu peste 18 milioane de lei. Asta demonstrează că există corupţie şi că acest domeniu – patrimoniul sportiv – nu a fost gestionat corect. O parte din patrimoniu a fost tratată ca imobil cu care poţi să faci afaceri ilegale, hoţie.
Sau un alt aspect – traficul de fiinţe umane. Eu când am venit aici, am insistat ca toate federaţiile care lucrează cu noi să-şi trimită loturile de sportivi şi toate delegaţiile peste hotare doar cu aprobarea ministerului. Poate părea o modalitate centralizată, însă este una bună pentru ca să nu permitem traficul de fiinţe umane. Pentru că prin federaţiile sportive, foarte multă vreme, s-a făcut trafic de fiinţe umane.
Î.: Cum asigură ministerul condiţiile necesare pregătirii sportivilor moldoveni pentru participarea la competiţiile internaţionale? (Igor Cojocaru, Briceni)
I.C.: Bazele noastre sportive necesită reparaţii, de aceea am vorbit cu colegii din România, unde există baze sportive foarte multe, şi, ora actuală, federaţiile noastre de performanţă se antrenează, în mod prioritar, la bazele româneşti. Odată cu venirea mea la minister, foarte mulţi halterofili, boxeri, judoişti, înotători au avut acces la astfel de cantonamente şi uneori s-au antrenat chiar împreună cu loturile României.
Dar am mişcat lucrurile şi pe alte direcţii. De exemplu, până recent, sportivii noştri de performanţă, cât se aflau în cantonament, nu erau asiguraţi cu hrană. Sau erau alimentaţi teoretic. În prezent, cu toţii, cât se află la cantonament pentru pregătirea loturilor olimpice, primesc hrană. Acum ne dorim ca fiecare federaţie, fiecare lot care are performanţe deosebite – sunt vreo şase – să aibă medicul ei personal. Vom încheia contracte cu baze private la care sportivii noştri o să se antreneze în condiţii normale. Luptătorii, până la recentele campionate europene, au fost 24 din 24 de ore în cantonament şi drept rezultat am obţinut deja o medalie – prima medalie din ultimii cinci ani. Avem şi prima medalie la karate în ultimii 15 ani. Este rezultatul pregătirii lor în cantonament. Pe unde cu banii noştri, pe unde cu ajutorul unor structuri din România, dar am reuşit. Iată chiar azi (vineri) vin de la guvern unde am propus să fie mărite sumele pentru pregătire şi dotare.
Î. Starea şcolilor de sport din raioane este una gravă. Vă rugăm să ne ajutaţi.(G.A. Cimişlia)
I.C.: Căutăm parteneriate pentru a le aduce în stare bună. Am avut deja consultaţii cu investitori români care vor să investească şi să construiască aceste obiective.
Î.: Nu avem performanţe pentru că avem antrenori prost plătiţi. Ce va face ministerul pentru a stimula munca antrenorului? (I.M. Chişinău)
I.C.: Eu nu sunt de acord că nu avem performanţe. În afară de cele menţionate mai sus, avem locul şapte la lupte, locul şapte la haltere.
Desigur că există problema salarizării antrenorilor. Dar salarizarea în sport este ca şi în educaţie, sănătate, în întregul sistem bugetar. Acum căutăm soluţii şi sunt sigur că o să le găsim. Mă gândesc la un fond pentru tineret, aşa cum există fondul rutier sau altele. Asta ne-ar oferi şansa să implementăm politici de lungă durată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
