Victor Țvetov e un tânăr poet (25 de ani) din satul Nimoreni, cunoscut deja în mediile literare de limbă română. Prieten foarte bun cu colegul său de generație, Ion Buzu, ambii veniți din satele de margine ale Chișinăului, ambii poeți foarte buni, însă fără să mizeze pe aceleași abordări poetice. Poate și din cauză că în timp ce Victor Țvetov și-a început parcursul literar lângă grupul Human Zone, Ion Buzu a frecventat cu regularitate atelierele coordonate de Dumitru Crudu (Stare de urgență, Vlad Ioviță, Noii Barbari).
Iată ce scrie Alexandru Vakulovski pe coperta a patra a cărții: „Satul sau suburbia lui Țvetov a pierdut mai tot ce puteai găsi la Blaga, astfel „Veșnicia s-a născut la sat” s-a transformat în „Veșnicia s-a sfârșit la sat”, chiar dacă „în sat e cel mai bine”. Orașul este, desigur, Chișinău. Îl veți descoperi așa cum îl știți, dar și cu conexiunile specifice lui Victor Țvetov. În momentul în care rutele microbuzelor vor dispărea din Chișinău, cartea lui Țvetov va fi o comoară pentru cei care vor vrea să descopere atmosfera zilelor noastre”. Tot pe coperta a patra semnează și excelentul poet ieșean, Constantin Acosmei, iar postfața e semnată de Dumitru Crudu.
Poezia lui Țvetov e mai înclinată spre spații închise: casa din Nimoreni, camera cu nelipsitul calculator, biroul de la serviciu, dar și spațiul său interior cu condițional-optativele de rigoare. Spațiile se deschid fie între aceste puncte fixe, fie în năzuințele poetului, care se plânge într-un poem că nu a fost niciodată cu trenul imaginându-și mai departe un drum lung, parcă înscris în ADN-ul modificat, dar moștenit, dinspre marea Rusie. Dar și visând străzile New York-ului.
O carte importantă, care va avea – sunt convinsă – receptarea pe care o merită, pe ambele maluri ale Prutului. Prima lansare în Moldova va avea loc astăzi, 24 aprilie, la Biblioteca Națională, în cadrul Cenaclului Republica, de la 18.30. Avem deci ocazia să încheiem săptămâna cu o porție de poezie foarte bună.
