Savantul Robert Edwards, în vârstă de 85 de ani, şi Patrick Steptoe, care a decedat în 1988, au fost cei care au dezvoltat tehnica fertilizării in vitro, prin care ovulele sunt fertilizate în afara corpului şi apoi sunt implantate în uter. Primul copil născut datorită acestei tehnici a fost Louise Brown, care a venit pe lume la 25 iulie 1978.
Potrivit statisticilor, 10% din cuplurile din întreaga lume nu pot concepe în mod natural, iar din 1978 până acum, în lume s-au născut aproximativ 4 milioane de copii care au fost concepuţi prin tehnica inventată de Robert Edwards şi de Patrick Steptoe.
Copiii concepuţi prin fertilizare in vitro nu se deosebesc de cei concepuţi natural
Fertilizarea în vitro este pe larg răspândită şi în Republica Moldova chiar dacă preţul care trebuie achitat pentru o fertilizare in vitro este destul de mare. Deşi s-a demonstrat ştiinţific că, din punctul de vedere al inteligenţei sau al procentului de malformaţii, nu este nicio diferenţă între aceşti copii şi cei concepuţi natural, moldovenii au anumite temeri, reticenţe când vine vorba de a face public faptul că au reuşit să nască un copil în urma fertilizării in vitro. E timpul să dispară prejudecata din atitudinea faţă de copiii concepuţi „în eprubetă”. Iată istoria unei familii fericite care a reuşit să aibă un copil graţie acestei metode.
„Mă gândeam că niciodată nu-mi voi strânge în braţe propriul copilaş”
„Întorceam capul după toţi copiii pe care îi vedeam jucându-se în stradă. Mi se umpleau ochii de lacrimi când mă gândeam că niciodată nu voi strânge la piept un copilaş sânge din sângele meu. Deseori îmi imaginam cum va gânguri dimineaţa când se va trezi, cum îmi va căuta nervos sânul ca să sugă lapte, cum va ţine jucării în mânuţele lui micuţe şi moi, apoi, stângaci, se va învăţa să facă primii paşi. Totul părea atât de real încât îi simţeam mirosul pielii şi îi auzeam glăsciorul. Tot mai des mă trezeam lângă buticurile cu mărfuri pentru copii. Visul nostru însă nu putea deveni realitate fiindcă aveam anumite probleme de sănătate, din care motiv nu puteam rămâne însărcinată. Într-o zi, în timp ce mă plimbam printr-un parc din Chişinău în pauza de masă şi anume prin preajma locului de joacă pentru copii, am auzit o voce foarte cunoscută. Era soţul meu. Se juca cu un băieţel de vreo doi anişori. Privirea lui era plină de dragoste. Până atunci nu bănuiam că şi el îşi doreşte la fel de mult ca şi mine un copilaş, căci, probabil, din frica de a nu mă răni, evita să discute despre acest subiect. În acea zi am stat câteva ore de vorbă. Citisem multe despre fertilizarea in vitro şi am decis să recurgem la această metodă. După un an, timp în care am dat tot felul de analize, am fost supuşi diverselor tratamente, medicii mi-au plasat embrionii în uter. A fost o reuşită. Astăzi, casa mea e plină de lumină datorită Linei, comoara noastră de trei anişori”, ne împărtăşi cele trăite şi retrăite chişinăuianca Eleonora D. Deşi cunoaşte că toţi copiii concepuţi in vitro nu se deosebesc prin nimic de cei concepuţi pe cale naturală, Eleonora nici până astăzi nu le-a spus rudelor datorită cărei minuni au reuşit să aibă un prunc. „Nu aş vrea ca fetiţa mea să constituie subiectul de discuţie al celor care consideră că prin fertilizare in vitro se nasc copii anormali”, ne mărturisi Eleonora.
50% din fertilizările in vitro reuşesc
Specialiştii de la Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală din R. Moldova susţin că în jur de 50% din fertilizările in vitro reuşesc. Iar cea mai mare lacună, consideră ei, este faptul că în R. Moldova legislaţia privind reproducerea asistată nu este pusă la punct. Ei susţin că preţurile pentru o fertilizare sunt relativ mici – procedura în sine costă câteva sute de lei, însă cele mai scumpe sunt medicamentele, unele ajungând la câteva sute de euro.
Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală, condus de Veaceslav Moşin, a fost format la 8 august 2003 prin Hotărârea Guvernului RM şi este unica instituţie medicală de nivelul trei, unde sunt tratate cuplurile ce suferă de infertilitate, femeile gravide din „grupa de risc genetic" etc. La Centru, anual sunt consultaţi peste cinci mii de pacienţi cu risc sporit genetic, se efectuează peste o mie de investigaţii citogenetice şi aproximativ opt sute de cercetări molecular-genetice în vederea prevenirii naşterii copiilor cu malformaţii congenitale. Anual, peste 15.000 de cupluri cu dereglări ale funcţiei reproductive beneficiază de consult ginecologic, diagnostic şi tratament.
În R. Moldova, primul copil conceput în eprubetă s-a născut în 1996. Cea mai bătrână mamă care a rămas însărcinată prin această metodă este o femeie de 67 de ani din Spania, Carmela Bousada. Ea a doborât recordul Adrianei Iliescu, românca ce a fost pentru puţin timp cea mai bătrână mamă.
„Infertilitatea este o problemă de sănătate publică”
Boris Gâlcă, reprezentant adjunct UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie în R. Moldova, ne-a declarat că infertilitatea este o problemă de sănătate publică în R. Moldova, dar care poate fi prevenită. „An de an tot mai multe cupluri se confruntă cu această problemă. Din păcate, a crescut numărul cazurilor infertilităţii masculine, ajungând la acelaşi nivel cu cea feminină. Acest lucru este o dovadă că, din păcate, sănătatea bărbaţilor nu preocupă pe nimeni. Mai mult ca atât, nici bărbaţii nu acordă prea mult timp propriei sănătăţi. De cele mai dese ori infertilitatea apare în urma unor infecţii sexual transmisibile netratate corespunzător, din cauza condiţiilor de muncă dificile.
Este bine cunoscut faptul că e mult mai uşor să previi o maladie decât să o tratezi. Anume de prevenirea morbidităţii se ocupă UNFPA, acţiunile principale fiind orientate spre a educa populaţia, a promova servicii de consiliere şi informare în domeniul sănătăţii reproducerii, planificării familiei, a promova mijloace moderne de contracepţie şi prevenire a infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv prin promovarea prezervativului. Problemele care sunt depistate pe acest segment al vieţii omului constituie un argument în plus în favoarea introducerii în şcoală a educaţiei pentru sănătate şi a educaţiei sexuale. Orice persoană trebuie să ştie din adolescenţă cum să-şi protejeze sănătatea reproducerii”, susţine Boris Gâlcă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
