În problema transnistreană, Ucraina susţine politica paşilor mici

Declaraţii în acest sens au făcut reprezentanţi ai MAE din Ucraina, la o întrevedere cu reprezentanţi de la instituţii mass-media de pe ambele maluri ale Nistrului, aflaţi în vizită la Kiev. Oficialii ucraineni şi-au exprimat regretul pentru lipsa dialogului oficial, dar au apreciat faptul că întâlnirile neoficiale – la nivel de politicieni, funcţionari, dar şi societate civilă – sunt intense şi dinamice. Drept exemple de realizări ale „politicii paşilor mici” s-au menţionat relansarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa prin regiunea transnistreană şi declaraţia premierului Vlad Filat privind posibila restabilire în timpul apropiat a legăturii telefonice directe dintre cele două maluri ale Nistrului.

Şi reprezentantul actualei opoziţii de la Kiev, preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană din Rada Ucrainei, Boris Tarasiuk, speră că, după alegerea noului parlament de la Chişinău, părţile vor reveni la masa de negocieri. „Acum este dificil să prognozăm cum vor evolua lucrurile, deoarece Moldova se află în pragul unor noi alegeri parlamentare anticipate. În funcţie de cine va învinge la acest scrutin, va depinde, cred, poziţia RM referitor la reglementarea transnistreană. În calitate de reprezentant al forţelor democratice din Ucraina, îi doresc Moldovei să învingă forţele democratice…”, a spus Boris Tarasiuk. Potrivit lui, poziţia Ucrainei rămâne cea exprimată în aşa-numitul „plan Iuşcenko” (al cărui iniţiator este), care prevedea reglementarea prin democratizare, respectându-se câteva principii: păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, oferirea unui statut special regiunii transnistrene, respectarea drepturilor omului etc. „Conform planului propus de noi, dacă ar fi existat voinţă politică la Chişinău şi Tiraspol, conflictul ar fi fost soluţionat în decurs de cinci ani. Din păcate, o astfel de voinţă n-a existat”, a spus Tarasiuk la întâlnirea cu jurnaliştii din RM.

Referitor la declaraţia comună Merkel-Medvedev în problema transnistreană, din iunie 2010, parlamentarul ucrainean a spus că aceasta trezeşte nedumeriri. „Nu e straniu faptul în sine că două puteri mari s-au înţeles să colaboreze în problema reglementării transnistrene. Problema e că aceste puteri pur şi simplu diluează formatul existent „5+2”, în care participă şi ele: Germania, prin intermediul UE, iar Rusia direct, ca mediator. Totuşi, dacă eforturile acestor două ţări vor contribui la realizarea înţelegerilor atinse în formatul „5+2”, n-am nimic împotrivă”, a spus Tarasiuk.

Întrebat referitor la dificultăţile cu care se confruntă persoanele cu cetăţenie ucraineană din Transnistria, în lipsa unui consulat al Ucrainei în regiune, Tarasiuk a menţionat: „Respectăm aspiraţiile ucrainenilor din Transnistria de a-şi păstra limba, cultura, legăturile cu Ucraina şi încercăm să-i susţinem. Dar Ucraina nu recunoaşte independenţa Transnistriei şi respectă integritatea teritorială a RM pe tot teritoriul ei constituţional. De aceea, autorităţile de la Kiev nu vor face nimic ce ar veni în contradicţie cu normele legislaţiei internaţionale. Fără acordul Chişinăului, nu vom deschide consulate în regiune”. Potrivit lui Tarasiuk, cetăţenii ucraineni care vor să voteze la alegerile din Ucraina o pot face în secţiile deschise legal în RM, iar pentru probleme ce ţin de acte pot apela inclusiv la misiunea consulară care face vizite regulate în stânga Nistrului.

Boris Tarasiuk, fost ministru ucrainean de Externe şi unul dintre politicienii implicaţi în procesul de reglementare transnistreană chiar de la începuturi, crede că problema transnistreană nu poate influenţa negativ perspectivele de integrare europeană ale Ucrainei. Oficialul este convins că Ucraina continuă să fie lider printre statele din Parteneriatul Estic în procesul de apropiere de UE. Astfel, ţara vecină speră să semneze, în a doua jumătate a anului viitor, Acordul de asociere cu UE.

Referitor la relaţiile dintre Moldova şi Ucraina, Tarasiuk consideră că acestea nu sunt suficient de bune din cauza Chişinăului: „Îmi pare rău că Moldova nu-şi îndeplineşte obligaţiunile asumate, inclusiv transmiterea în proprietatea Ucrainei a pământului de sub şoseaua de la Palanca. Atâta timp cât Moldova nu-şi va îndeplini promisiunile, aceasta va umbri dialogul bilateral”.
Vizita ziariştilor din RM la Kiev a avut loc în cadrul proiectului „Dialoguri transnistrene”, desfăşurat de Asociaţia de Politică Externă, cu susţinerea ambasadelor Suediei, Finlandei şi Marii Britanii.