Am strigat după ajutor! Aud o voce de femeie care spune că cei de la „Fenosa” au deconectat lumina și că vrea să sune la ei.
Am început să telefonez la numerele indicate pe pereții ascensorului. Mi-au zis că au trimis liftierul și că, în curând, va ajunge. Butonul care trebuia să fie de urgență, era „mort” ca și alte butoane. Întunericul era înfricoșător. Firul de lumină care abia străbătea ușile și cea de la telefon nu-mi calma tahicardia. Tremuram și mă gândeam că frica nu este motivată, întrucât persoana va veni rapid, pentru că sediul lor este foarte aproape.
Inhibam panica și totodată secvențele amintite din filmele horror în care liftul se oprește și se întâmplă niște lucruri groaznice.
Aud aceeași voce de femeie, care îmi strigă că „Fenosa” a programat deconectări de energie și s-a anunțat despre asta „pe site”. Și cum se face cu cei care la fel ca mine au avut altceva de făcut, decât să se uite pe site-ul lor? Dar cei care nu au computere și internet ce fac? Rămân blocați în lift și întârzie la muncă?!
Noroc că unii dintre noi au telefoane mobile. Dar cei care nu au nimic, în acel moment, și rămân blocați în lift? Ce face un copil care se întoarce de la joacă și nu are nimic la el decât cheia de la casă agățată la gât?
Așteptarea mea a durat vreo 40 de minute, până a venit liftierul să deschidă ușile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
