Discuţiile pe marginea lui au început abia după ce PUZ a fost definitivat, iar experţii din domeniu spun că, la elaborarea lui, nu a fost luată în considerare opinia specialiştilor.
PUZ a fost elaborat în baza Planului Urbanistic General (PUG), aprobat de Consiliul municipal Chişinău (CMC) în 2007. Nici atunci nu au lipsit polemicile şi criticile, principala gafă, în opinia arhitecţilor, ţinând de schema transporturilor. Astăzi nimeni nu neagă importanţa unui PUZ, mai ales că, în ultimii ani, au avut loc mai multe intervenţii dure asupra patrimoniului naţional din centrul istoric al Chişinăului. Mai mult, societatea a atras atenţia în repetate rânduri asupra riscului dispariţiei unui centru autentic şi apariţiei unui oraş-dormitor. Din păcate, ca şi alte proiecte, nici PUZ nu aduce mai multă linişte în societate. Dimpotrivă, a tulburat apele, astfel încât imperfecţiunea lui e recunoscută până şi de cei care au lucrat la elaborarea lui. Drept dovadă, vedeţi opiniile experţilor, inclusiv ale unor oficiali.
„Este un pericol mare”
Mariana Şlapac, vicepreşedintă AŞM
Se cere o analiză detaliată a PUZ. Toate aceste audieri publice sunt foarte stranii – vin nişte pensionari care se interesează dacă nu va fi demolată clădirea lor… Slavă Domnului că puţinii istorici, muzeografi, arhitecţi, ingineri mai fac puţină gălăgie. PUZ este, de fapt, o parte a PUG. Iar contradicţia care se creează e că ei continuă PUZ fără corectarea PUG, căruia AŞM şi Ministerul Culturii (MC) i-au dat aviz negativ. Personal, mă deranjează lista de monumente, în care se propune trecerea unor monumente de importanţă locală în Registrul monumentelor de importanţă naţională. Acest lucru îl poate face numai Parlamentul. Dacă CMC aprobă noul registru, atunci, până ca acesta să fie votat şi de Parlament, ar putea să treacă prea mult timp, iar monumentele – să dispară pur şi simplu. E un mare pericol. În ceea ce priveşte acest controversat bulevard Cantemir, în urma intervenţiilor de acolo, iarăşi se vor pierde monumente. Chiar dacă se spune contrariul. Acolo se vor construi parcări, se vor tăia copaci şi se va demola tot aşa, peste noaptea – parcă ceva a căzut, parcă de la vibraţie etc. Sunt un ghem de probleme.
„Dacă Şciusev a spus, înseamnă că-i corect”
Tamara Nesterova, doctor în studiul artelor şi culturologie, membră a echipei de elaborare a PUZ
Noi, de fapt, am reevaluat situaţia clădirilor istorice. La lista monumentelor locale am adăugat încă 20 de monumente, iar pentru 56 de clădiri s-a propus trecerea din categoria „de importanţă locală” în cea „naţională”. În ceea ce priveşte proiectul bd. Cantemir, ideea veche, încă de pe timpul lui Şciusev. Prin acel proiect se dorea ca zona respectivă să aibă un caracter comun cu partea superioară a Chişinăului, din sec. XIX. Partea veche a oraşului nu era privită ca un monument istoric, cu valoare. De aceea, se considera că trebuie curăţită. Şi pentru că numele lui Şciusev are o pondere, ideea aceasta trece din proiect în proiect. Odată ce Şciusev a propus, înseamnă că-i corect şi trebuie de urmat. Acum se propune modificarea aceluiaşi bulevard, mărit în comparaţie cu ceea ce s-a propus în primul proiect. Asta sigur va conduce la distrugerea clădirilor. Ca să rezolvăm problema, trebuie implementate metode noi – să zicem, un drum subteran. O problemă a acestui Plan este şi zona arheologică. Din păcate, nu s-a lucrat cu arheologi, ceea ce este o greşeală. Se propune doar lărgirea până la Biserica Măzărache şi nu se ia în consideraţie partea veche a Chişinăului, care ar putea fi în regiunea străzii Al. Vlahuţă.
„Soluţia cea mai rezonabilă – scoaterea transportului la str. Albişoara”
Vasile Eremciuc, vicepreşedinte al Asociaţiei arhitecţilor, membru al Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice
Problemele PUZ se trag din cauza că acestea nu au fost examinate în cadrul PUG. Un lucru e cert – greşeala enormă care s-a făcut ţine de schema transportului, care de fapt e scheletul localităţii. Şi „liniile roşii” (care indică până unde ar putea fi lărgite străzile – n.r.) au fost trasate abuziv, fără a se ţine cont de situaţia existentă. Dar asta ar însemna, într-o perspectivă foarte apropiată, să distrugem monumentele de arhitectură care se află în perimetrul zonei centrale. Problema transportului poate fi rezolvată prin mai multe metode. Una din ele este retragerea obiectivelor care atrag transportul în zona centrală – magazinele mari, piaţa centrală, numeroase oficii, gara, care trebuie să fie în afara oraşului. Am fost în mai multe oraşe ale lumii. Acolo se observă tendinţa de a elibera centrul administrativ de fluxul transportului individual. Acestea rămân doar centre turistice, de agrement. Dacă am scoate zona de afaceri din centrul oraşului şi am amplasa-o în zona râului Bâc – unde sunt terenuri de stat – , am putea inclusiv să amenajăm acest râuleţ, care cândva era navigabil. Cea mai rezonabilă soluţie este scoaterea transportului la str. Albişoara – care poate fi lărgită fără mari demolări – şi dezvoltarea acesteia ca stradă de importanţă municipală, redirecţionând transportul prin ocolirea centrului.
Problema, din păcate, nu poate fi rezolvată cu bd. Cantemir, care se opreşte într-un gât de garafă, în zona Uzinei de tractoare, unde şi aşa sunt ambuteiaje.
„Proiectul nu rezolvă problema transportului în Chişinău”
Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii
Chişinăul are nevoie de un PUZ, dar acesta trebuie să fie realizat de o echipă de experţi, istorici, arheologi. Din păcate, nu i-am văzut în echipa „Chişinăuproiect”.
1. Eu nu ştiu cum s-a lucrat fără a consulta opina arheologilor, dat fiind faptul că Chişinăul nu a fost cercetat din acest punct de vedere. În PUZ are importanţă arheologică doar zona de protecţie a Biserici Măzărache. Noi însă consideram că tot centrul istoric al Chişinăului poate fi declarat de importanţă arheologică – cum rămâne cu subteranele, catacombele Chişinăului, le-a cercetat cineva?
2. În ceea ce priveşte Lista cu monumente care se propune spre excludere. Nu neg, pot fi 10, 20, maximum 30 de monumente care, posibil, nu au vreo importanţă istorică, artistică, arhitecturală. Dar nu poţi iradia 170 de imobile, argumentând că sunt ruinate. Desigur că s-au ruinat, dacă nimeni nu ia atitudine faţă de acest domeniu. Peste zece ani ne vor prezenta o noua listă pentru excludere.
3. Polemici serioase asupra proiectului bd. Cantemir au avut loc încă la aprobarea PUG. Riscă să fie demolate încă 26 de monumente de arhitectură, dintre care 13 sunt de categorie naţională. De asemenea, riscă să fie demolate 18 case individuale, o şcoală, o casă memorială, un complex de clădiri a Biserici Sf. Mucenic Haralampie, o Casă parohială şi prima casă a administrării averii mănăstireşti de pe muntele Athos. Practic, va dispărea acea tramă veche a oraşului. În viziunea noastră, acest proiect nu rezolvă problema arterelor pentru transportul Chişinăului.
„Bulevardul Cantemir nu va distruge nimic”
Mihai Kareţki, arhitect-şef al Institutului „Chişinăuproiect”
Eu nu înţeleg critica, mai ales dacă vine de la cineva incompetent în domeniu. E ca şi cum taurul iese în arenă şi vede numai pata roşie… Ei zic că noi distrugem. Ce distrugem? Documentaţia de proiect niciodată nu a distrus nimic. Şi cei care spun că trebuie elaborat un alt PUG n-au dreptate. Oraşul istoric nu poate avea documentaţia absolut nouă. Într-adevăr, conform legii, se cere reactualizarea, după patru ani, a oricărui plan general, dar nu elaborarea altui nou. Acesta trebuie să fie analizat minuţios. În PUZ noi am modificat liniile roşii. În plus, am stabilit zonele speciale privind salvarea monumentelor. Am şi analizat toate monumentele. Le-am păstrat pe toate cele existente şi care sunt de valoare. Doar am constatat faptul că anumite clădiri s-au distrus etc. Şi expertul din România, cel mai bun din domeniu, dl Sorin Vasilescu, a acceptat lucrarea ca foarte bună. Dar noi suntem obligaţi să introducem modificările propuse de specialişti. De aceea, planul nu va fi aprobat, până când nu va trece toate consultările. Bulevardul Cantemir nu va distruge nimic.
„Şi oraşele mari trec prin situaţii similare”
Nistor Grozavu, viceprimar de Chişinău
La discuţiile publice vine oricine doreşte. La final, vom face o dezbatere de totalizare. Apoi vom discuta la Uniunea Arhitecţilor, cu specialiştii. În PUZ o să fie introduse acele modificări care vor fi posibile. După aceasta, vom remite MC, ca să obţinem avizul lor. Dacă e pozitiv, mergem mai departe, dacă e negativ – revenim iarăşi la el. Am văzut şi eu planul. Dacă ar avea un singur neajuns, ar fi foarte bine. Sunt mai multe locuri pentru intervenţie. Chiar la bd. Cantemir (care, potrivit proiectului din 1972 prevede prelungirea lui până la Calea Ieşilor) sunt păreri diferite. Dar mai întâi trebuie ca CMC să decidă dacă se doreşte să se intervină acolo sau nu. Pentru că există şi alternative – dezvoltarea str. Albişoara, pentru a fluidiza traficul. Temerea că se vor demola monumente nu e argumentată. Eu altă problemă văd – trasând bulevardul, va apărea dorinţa de a construi clădiri înalte (ca la bd. Mircea cel Bătrân). Este o tendinţă „super eficientă” în zona centrală, de care mă tem cel mai mult. Dar şi oraşele mari trec prin situaţii similare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
