Încălzirea globală va depăşi pentru prima dată limita-cheie de 1,5 grade Celsius probabil până în 2027, estimează Organizaţia Meteorologică Mondială

Lumea noastră supraîncălzită va depăşi pentru prima dată o limită-cheie de temperatură în următorii ani, potrivit oamenilor de ştiinţă. Cercetătorii spun că există acum o probabilitate de 66% să depăşim pragul de 1,5 grade Celsius al încălzirii globale până în 2027, relatează News.ro.

Probabilitatea este în creştere din cauza emisiilor provenite din activităţile umane şi a unei schimbări a tiparelor meteorologice aşteptate în această vară. În cazul în care lumea va depăşi această limită de supraîncălzire, oamenii de ştiinţă subliniază că, deşi îngrijorătoare, breşa va fi probabil temporară.

Atingerea pragului ar însemna că lumea este cu 1,5 grade Celsius mai caldă decât a fost în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte ca emisiile de combustibili fosili rezultate din industrializare să înceapă cu adevărat să crească. Însă depăşirea limitei – chiar şi pentru un singur an – este un semn îngrijorător că încălzirea se accelerează şi nu încetineşte.

Acest prag de 1,5 grade Celsius a devenit un simbol al negocierilor globale privind schimbările climatice. În cadrul Acordului de la Paris din 2015, ţările au convenit să ”continue eforturile” pentru a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.

Depăşirea a 1,5 grade Celsius în fiecare an, timp de un deceniu sau două, ar duce la efecte mult mai riscante ale încălzirii, cum ar fi valuri de căldură mai lungi, furtuni mai intense şi incendii de vegetaţie.

Însă depăşirea acestui nivel într-unul dintre următorii ani nu ar însemna neapărat că limita care a fost stabilită la Paris este încălcată ireversibil. Oamenii de ştiinţă spun că încă mai este timp pentru a limita încălzirea globală prin reducerea drastică a emisiilor.

Începând din 2020, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) oferă o estimare a probabilităţii ca lumea să depăşească pragul de 1,5 grade Celsius într-un an. Atunci, în 2020, meteorologii preziceau că existau o probabilitate mai mică de 20% de a depăşi 1,5 grade Celsius în următorii cinci ani. Până anul trecut, această probabilitate a crescut la 50%, iar acum a ajuns la 66%, ceea ce, potrivit oamenilor de ştiinţă, înseamnă că este ”mai probabil să se întâmple decât să nu se întâmple”.

CE ÎNSEAMNĂ DEPĂŞIREA VALORII DE 1,5 GRADE CELSIUS?

1,5 grade Celsius nu reprezintă o măsură directă a temperaturii mondiale, ci un indicator al cât de mult sau cât de puţin s-a încălzit sau s-a răcit Pământul în comparaţie cu media globală pe termen lung.

Oamenii de ştiinţă folosesc datele privind temperatura medie din perioada 1850-1900 pentru a măsura cât de caldă era lumea înainte de dependenţa modernă de cărbune, petrol şi gaze.

Timp de zeci de ani, ei au crezut că, dacă lumea s-ar încălzi cu aproximativ 2C, acesta ar fi pragul de impact periculos – dar în 2018 au revizuit semnificativ această estimare, arătând că depăşirea a 1,5 grade Celsius ar fi o calamitate pentru lume.

Temperaturile s-au situat în jurul mediei până în jurul anului 1950, dar au crescut de atunci, depăşind în mod regulat 1 grad Celsius de încălzire în ultimul deceniu.

În ultimele decenii, lumea noastră supraîncălzită a ridicat mercurul în termometre, astfel încât în 2016, anul în care s-a înregistrat cea mai mare temperatură înregistrată vreodată, temperaturile globale au depăşit cu 1,28 grade Celsius temperatura din perioada preindustrială.

Acum, cercetătorii spun că această cifră este pe cale să fie depăşită – ei sunt 98% siguri că acest record va fi depăşit înainte de 2027.

”Acum suntem cu adevărat aproape de o depăşire temporară a pragului mediu anual cu 1,5 grade Celsius şi este pentru prima dată în istoria omenirii când suntem atât de aproape”, a declarat profesorul Adam Scaife, şeful departamentului de prognoze pe termen lung de la Met Office, care compilează datele de la agenţiile meteorologice şi climatice din întreaga lume. ”Cred că aceasta este poate cea mai crudă şi evidentă şi cea mai simplă statistică pe care o avem în raport”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

Cercetătorii subliniază că temperaturile ar trebui să se menţină la o diferenţă de 1,5 grade Celsius faţă de media preindustrială sau chiar peste 1,5 grade timp de 20 de ani pentru a putea spune că a fost depăşit într-adevăr pragul stabilit prin acordul de la Paris.

”Acest raport nu înseamnă că vom depăşi permanent nivelul de 1,5 grade Celsius specificat în Acordul de la Paris, care se referă la o încălzire pe termen lung, timp de mai mulţi ani”, a subliniat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas. ”Cu toate acestea, OMM trage un semnal de alarmă că vom depăşi nivelul de 1,5C în mod temporar, cu o frecvenţă din ce în ce mai mare”, a punctat el.

CE INFLUENŢĂ VA AVEA FENOMENULUI EL NINO

Există două elemente cheie – primul este nivelul ridicat şi continuu al emisiilor de carbon provenite din activităţile umane care, în ciuda unei scăderi în timpul pandemiei, continuă să crească. Iar al doilea element, esenţial, este apariţia probabilă a fenomenului El Niño, cu implicaţii globale.

În ultimii trei ani, lumea s-a confruntat cu un fenomen La Niña, care a atenuat într-o oarecare măsură încălzirea climei. Dar căldura suplimentară pe care El Niño o va aduce la suprafaţa Pacificului va împinge probabil temperatura globală la un nou maxim anul viitor.

Cel mai cald an înregistrat până în prezent este 2016, care a urmat unui eveniment El Niño foarte puternic. El Niño tinde să crească temperaturile în anul următor dezvoltării sale, ceea ce ar putea face ca anul 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată.

Cu toate acestea, există încă incertitudini în ceea ce priveşte debutul şi amploarea evenimentului.

”Este demn de remarcat faptul că multe dintre previziunile noastre care sunt făcute acum pentru El Niño, care credem că se va dezvolta în această iarnă, arată o amplitudine destul de mare”, a declarat profesorul Scaife. 

”Se aşteaptă ca în lunile următoare să se dezvolte un El Niño care se încălzeşte, iar acest lucru se va combina cu schimbările climatice provocate de om pentru a împinge temperaturile globale în teritorii neexplorate”, a declarat şi Petteri Taalas, secretatul general al OMM. ”Acest lucru va avea repercusiuni de anvergură pentru sănătate, securitate alimentară, gestionarea apei şi mediu. Trebuie să fim pregătiţi”, a subliniat el.

În orice caz, regiunea arctică se va confrunta cu o încălzire la un nivel mai mare decât multe alte regiuni, anomalia de temperatură urmând să fie de trei ori mai mare decât cea globală în următoarele cinci ierni din emisfera nordică.

Conform raportului, Europa de Nord va înregistra probabil o creştere a precipitaţiilor pentru perioada mai-septembrie în următorii cinci ani.

Lumea a înregistrat deja o încălzire de 1,2 grade, deoarece oamenii continuă să ardă combustibili fosili şi să producă poluare, care încălzeşte planeta. Şi, în ciuda a trei ani de răcire prin fenomenul La Niña, temperaturile au urcat la niveluri periculoase. Ultimii opt ani au fost cei mai calzi din istorie.