Săptămâna trecută, Dirk Schubel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a declarat că „RM are toate şansele să obţină un plan de acţiuni pentru continuarea acestui dialog”. Pentru a pregăti această discuţie, în luna septembrie s-au aflat la Chişinău două echipe de experţi care au întocmit rapoarte cu numeroase recomandări.
Unele ţări UE şi-ar dori ca aprobarea planului de acţiuni pentru Moldova să aibă loc până la alegerile din 28 noiembrie, ceea ce ar sprijini forţele prooccidentale, dar altele, precum Franţa, pledează pentru o poziţie mai echilibrată, ţinând cont şi de interesele Rusiei în regiune, de „deschiderea ei” în relaţiile cu UE, inclusiv în ceea ce priveşte rezolvarea conflictului transnistrean.
Experţii vorbesc că, din momentul aprobării planului de acţiuni, dacă vom avea şi după alegerile din 28 noiembrie o guvernare proeuropeană, peste 18 luni am putea avea regim fără vize cu UE. În cazul în care la guvernare va veni o alianţă de partide de stânga, care-şi doresc relaţii mai strânse cu Rusia şi reorientarea radicală a vectorului de politică externă, am putea asista la amânări repetate a acestei decizii.
Potrivit lui Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei de Politică Externă, planul de acţiuni implică mai multe reforme pe care Chişinăul va fi obligat să le implementeze: introducerea obligativităţii paşapoartelor biometrice, crearea unui sistem de management integrat al frontierei, respectarea mai multor acorduri internaţionale în domeniul drepturilor omului etc. În ceea ce priveşte paşapoartele biometrice, UE va acorda RM circa 2 mlrd. euro pentru procurarea echipamentului necesar, astfel încât documentele să coste mai ieftin decât acum.
