Cum Doamne ai dat atâta putere omului să chinuie un înger ce abia pășește pe drumul vieții. Zilele acestea un copil de trei ani a fost internat de urgenţă la Institutul Mamei şi Copilului după ce a mâncat otravă pentru şobolani. Părinţii le-au spus medicilor că nu au observat când acesta a găsit otrava.
Da, suntem oameni, da, mai greșim. Unele greșeli pot fi iertate, altele fatale. Însă, inconștiența așa zișilor părinți poate băga micul omuleț la 3 metri sub pământ. De ce oare toate ONG-urile fac campanii de atenționare a tinerilor asupra sexului neprotejat, dar nu merg mai departe să îi învețe pe tinerii ce au ajuns din întâmplare sau nu, părinții unor suflete inocente. De ce acestor tineri nu li se spune câtă responsabilitate poartă pe umeri? Oare acest lucru este mai puțin important? Ba din contra. Faptul a fost consumat. O nouă ființă vine pe lume. O ființă care are un viitor promițător înainte, dar care are nevoie de ajutor acum, o educație bună, sfaturi, dar cel mai important… dragoste și multă atenție.
O actriță, cu o carieră de ani de zile în spate, zicea că cel mai greu rol ce l-a jucat în viață a fost cel de părinte. ”O piesă dacă nu o joci bine, e un eșec, dar totuși e doar o piesă. O viață de om, însă dacă nu o clădești pe o temelie trainică, riști să transformi îngerul căruia i-ai dat viață într-un demon”.
O altă tragedie care a ținut pe jar toți internauții a fost cea a unui copil tot de 3 ani, Marius, care în urmă cu 8 luni, a băut dintr-o soluție ce i-a ars complet esofagul. În aceste luni de chin și suferință slăbea continuu și nici nu se mai putea ține pe picioare. Cu ajutorul oamenilor cu suflet mare, Marius a ajuns în Istanbul unde au avut loc patru intervenții chirurgicale.
Tragedia micului înger nu se oprește aici. Deși cazul este destul de cunoscut pe internet, puțini știu că mama acestui copil nu se prea ocupă de el. Băiatul are nevoie de îngrijire specială, însă aceasta îi ignoră necesitățile.
Recent, ministrul Sănătății a cerut ca un asistent social să aibă grijă de copil și de dezvoltarea abilităților parentale ale mamei. Însă mă întreb naiv: oare nu ar fi cazul să fie luat copilul cât mai repede din ghearele acestui monstru, care din nefericire este cea care i-a dat viață? Cum poate fi în continuare chinuit un suflet care se ține cu toate puterile de viață?
Și ca de fiecare data, speranța este în campania electorală care ne bate la ușă: poate cel puțin acum, în perioada asta cei de la guvernare vor arunca ochii către popor și vor face câte ceva PENTRU viitorul acestuia. Cei mici, sunt de fapt viitorul țării. Ei azi sunt mici, dar mâine vor crește și de educația lor depinde ce vom avea peste ani în țara noastră.
