Înlocuirea gazului rusesc livrat în țările europene, o provocare foarte mare, dar nu o situație imposibilă

În primul rând, prin ce se poate de înlocuit volumul total de gaz rusesc, circa 130 de miliarde de metri cubi consumați în 2013? În al doilea rând, vor fi disponibile surse alternative la momentul potrivit? Consumul de gaze naturale în UE este de până la de trei ori mai mare în lunile reci de iarnă, decât în sezonul de vară. În al treilea rând, poate Europa transporta gazul alternativ acolo unde acesta este consumat?

A doua și a treia întrebare sunt îndeosebi relevante pentru țările central și est-europene care depind în prezent în mare parte de Rusia. În principiu, există două soluții, care ar avea nevoie de o implementare tehnică, legală și comercială, și anume (1) înlocuirea gazelor naturale în sistemele de termoficare cu păcură și (2) saturarea depozitelor mari din vestul Ucrainei (cu până la 30 miliarde metri cubi) cu gaz vest-european în perioada verii. Dacă vor fi implementate corespunzător, aceste măsuri ar putea atenua dependența de gazul rusesc în regiune.

În esență, există trei moduri de înlocuire a gazului rusesc: (1) livrările alternative de gaze naturale (de exemplu, din Norvegia), (2) înlocuirea gazului natural cu alți combustibili (de exemplu, cu cărbune) și (3) reducerea consumului de gaze.

Impactul economic ar fi semnificativ mai mic decât în perioada crizei petrolului din anii 1970, dar și impactul asupra Rusiei ar fi mai dur decât asupra Uniunii Europene. Ruperea de la sistemele de aprovizionare cu gaz rusesc va depinde în mare măsură de modul în care Europa își va coordona sancțiunile împotriva Moscovei.

sursa: bruegel.org, unimedia.info