Un proiect de hotărâre, aflat în prezent în lucru la Ministerul Sănătăţii, prevede deschiderea a peste 900 de farmacii în toată ţara. Intenţie demnă de laudă, în condiţiile în care din cele peste 800 de farmacii deja existente, mai mult de jumătate sunt concentrate în Chişinău. Astfel, peste două milioane de oameni din centrele raionale şi din localităţile rurale ar putea avea, în sfârşit, acces la medicamente şi nu ar mai fi nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri până la cea mai apropiată farmacie. Numai că, de la bun început, Proiectul cu privire la aprobarea „Planului naţional de amplasare a farmaciilor” trezeşte dubii şi ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte modalitatea prin care Ministerul Sănătăţii vrea să soluţioneze lipsa stringentă a farmaciilor. Conform proiectului de hotărâre, cele 900 de farmacii urmează să fie asigurate cu medicamente de către unul dintre cele mai mari depozite de stat, iar administraţiile publice locale să pună la dispoziţie localuri pentru deschiderea farmaciilor.
Proiectul de hotărâre de Guvern prevede, spre exemplu, deschiderea a 43 de farmacii în raionul Ungheni, care avea în 2010 o populaţie de peste 38 mii de locuitori, sau alte 57 farmacii în raionul Orhei (peste o sută de mii de locuitori). Deschiderea lor este mai mult decât necesară, iar planul de asigurare pentru fiecare localitate rurală chiar şi cu o singură farmacie, le-ar face viaţa oamenilor de la sate mult mai sigură. „Îmbunătăţirea activităţii farmaciilor din cadrul centrelor medicilor de familie (CMF) şi filialelor acestora prin intermediul întreprinderii cu capital majoritar de stat SA „Sanfarm-Prim” ar asigura accesul populaţiei rurale la medicamente, inclusiv la cele din programele naţionale, ar îmbunătăţi managementul medicamentului şi asigura excluderea factorilor de destabilizare a reţelei farmaceutice”, este specificat în nota informativă a proiectului.
Proiectul, în care figurează numele ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi şi cel al ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, trezeşte însă nedumeriri cu privire la modul de realizare a acestuia. Unii funcţionari cred că cineva îşi satisface „interesele personale”. Aşa sau altfel, în proiect este menţionat că „se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să adopte decizii privind transmiterea în comodat (dex: formă de contract prin care cineva împrumută temporar altcuiva un lucru pentru a se folosi de el, cu obligaţia de a-l înapoia la un anumit termen) SA „Sanfarm-Prim” a suprafeţelor ocupate de farmaciile Centrelor medicilor de familie şi filialele acestora”. „Recomandarea” înseamnă, pe scurt, că primăriile şi consiliile locale ar trebui să transmită suprafeţele cu pricina către depozitul de medicamente SA „Sanfarm-Prim”, depozit cu capital preponderent de stat. Nu ştim dacă administraţiile publice locale din sate şi raioane au căzut de acord cu „recomandarea” ministerului, pentru că informaţii despre dezbaterile publice, organizate la acest subiect de aceeaşi instituţie de stat, nu ne-au fost oferite.
Am aflat însă că, deşi încă nu a fost prezentat Guvernului, la acest proiect se lucrează de zor. „Reveniţi peste câteva săptămâni, când lucrurile vor fi mai clare. Tot ce pot să vă spun acum este că lucrăm la analiza impactului de reglementare pentru a fi prezentat Grupului de reglementare a activităţii de întreprinzător, numit şi Ghilotina. Am avut şi nişte dezbateri publice, iar persoanele implicate nemijlocit în proces au avut păreri diferite”… Cât de diferite şi despre ce a fost vorba, doamna Ludmila Topchin, şefa Direcţiei politici în domeniul medicamentelor şi dispozitivelor medicale din cadrul MS, nu ne-a spus. Am contactat între timp membrii Grupului Ghilotina, unde ni s-a comunicat că data când va fi prezentată analiza impactului de reglementare încă nu a fost stabilită. „Nu putem spune la ce va atrage atenţia Grupul în momentul examinării şi nici nu ne putem pronunţa acum dacă este sau nu vorba în acest caz de monopol. Totul va fi clar la şedinţă, care va fi una publică şi unde vor fi prezenţi şi agenţii economici, şi alte persoane implicate în acest proces”.
De ce a fost ales anume depozitul de stat „Sanfarm-Prim” şi în baza căror criterii s-a făcut alegerea am încercat să aflăm şi de la ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi. „A fost doar o discuţie, la nivel de idee, încă nu a fost luată nicio decizie în acest sens. Nici nu are rost să mai vorbim despre asta. Dar nu văd ce legătură are aceasta cu depozitul „Sanfarm-Prim”… Pot doar să vă spun că acesta nu este avantajat de noi în niciun fel”. Explicaţia scurtă şi evazivă nu ne-a clarificat cu nimic. Astfel, am încercat să aflăm informaţia de bază de la administraţia SA „Sanfarm-Prim”, despre care ne-am gândit că sigur trebuie să deţină informaţii la acest subiect, deoarece îi priveşte nemijlocit. Se pare însă că ne-am grăbit cu presupunerile. După ce ne-am prezentat şi ne-a fost închis receptorul în nas, am revenit a doua zi cu acelaşi set de întrebări: de ce anume „Sanfarm-Prim”, vor fi medicamentele lor mai ieftine, are depozitul capacitatea să asigure cele 900 de farmacii permanent cu medicamente, cum rămâne cu preparatele pe care acest depozit nu le produce şi nici nu le livrează? Vicedirectoarea Svetlana Susarenco ne-a „luminat”. „Mânzu nu e iapă (?) Nu pot să vă spun nimic. Ştiu doar că este în lucru un asemenea proiect, dar nu ştiu la ce etapă se află. Noi suntem doar executori. Nu ştiu nimic”.
Până proiectul de hotărâre va fi gata pentru a fi prezentat la Guvern, viceprim-ministrul pe probleme sociale, Mihai Moldovanu susţine că acesta nu poate fi aprobat în niciun caz, pentru că „miroase a corupţie”. Mai mult, acesta se arată sigur că nici Grupul de reglementare a activităţii de întreprinzător nu va da undă verde documentului.
Mihai Moldovanu, viceprim-ministru pe probleme sociale:
„Noi nu vom susţine acest proiect. Cine este „Sanfarm-Prim”? Un agent economic ca şi ceilalţi. Dacă este vorba să creăm condiţii egale pentru toţi, atunci trebuie să facem acest lucru fără să favorizăm pe cineva. Cineva este foarte cointeresat ca să direcţionăm procesul de asigurare cu medicamente într-o singură mână. Statul nu trebuie să se implice direct în activitatea cuiva, pentru că aici miroase a corupţie şi a conflict de interese. Nu este corect. Noi am mai trecut prin asemenea situaţii, când am avut mai multe farmacii de stat, dar care au falimentat şi ulterior au fost scoase la privatizare. A fost aleasă anume această societate pe acţiuni fiindcă există un interes. Rămâne să ne clarificăm al cui este. În plus, MS nu poate obliga administraţiile publice locale să transmită în comodat nişte imobile unui agent economic”.
