Jurnaliştii britanici ai publicaţiei economice scriu că UTA Găgăuzia este o dovadă a soft power-ului de extracţie turcă, autonomie aflată într-un şpagat strategic între Turcia şi Rusia, principalii „ordonatori de credite” din regiune.
În timp ce Comratul, de exemplu, respiră prin toţi porii evidenţa finanţărilor de la Moscova, sursele financiare turce sunt mai puţin cunoscute. Internation Business Times aduce în primplan Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA), care a înţesat cu agenţii, imediat după colapsul URSS, republici ex-sovietice precum Azerbaidjan, Kârgâzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan. În ultimii zece ani, TIKA şi-a dublat spaţiul de acţiune, mai ales după venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, iar UTA Găgăuzia a devenit o dovadă vie a activităţii acestei agenţii – care se concentrează pe educaţie şi infrastructură – în Republica Moldova.
„Avem doi parteneri strategici. Turcia este bună pentru mediul nostru de afaceri, iar Rusia pentru a avea acces la piață. Luăm tot ce e mai bun de la fiecare”, spune şeful Direcţiei pentru „relaţii externe” a „executivului” autonomiei găgăuze, Vitali Vlah.
„Găgăuzia joacă pe toate fronturile. Criza este pentru oamenii sărcaci, nu pentru cei bogați”, spune Nadejda Guseinova, managerul organizației de caritate Miras Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
