Scriitorul și doctorul în filosofie Sorin Lavric, născut la Turnu-Severin, se trage din familia unui preot basarabean din Florești, care a fugit de prigoana sovietică în România. În 1993, el a absolvit Facultatea de Medicină, însă a renunțat la această meserie peste numai un an de muncă. A făcut apoi filosofie și a fost redactor la Editura „Humanitas”, profesor la mai multe instituții de învățământ superior de peste Prut, redactor la „România Literară” și director de programe la Uniunea Scriitorilor din România . După ce s-a implicat în politică împreună cu partidul AUR și a devenit senator, a fost demis din toate funcțiile pe care le deținea, fiind acuzat de legionarism, misoginism și discriminare pe criterii etnice. Această bruscă schimbare de macaz a colegilor săi l-a uluit la acea vreme, însă astăzi își amintește despre cele întâmplate cu amuzament. În cadrul unui interviu pentru TIMPUL, Sorin Lavric a explicat din ce motive s-a lansat în politică și de ce nu va mai renunța la ea, chiar dacă toată viața politicienii i-au trezit un mare dezgust.

– Dle Sorin Lavric, după ce ați devenit deputat în Parlamentul României, ați declarat: „Mi-e atât de scârbă de politică, încât n-am putut să nu intru în ea”. De unde s-a născut această scârbă și de ce totuși ați intrați în politică?

– La fel ca orice român, aveam o părere execrabilă despre politicieni și-i priveam cu repulsie, cu aversiune. Din 1990 până anul trecut, când mă uitam la televizor, aveam senzația că văd niște rechini, niște monștri duplicitari, ascunzându-și gândurile în spatele unor cuvinte mai mult sau mai puțin cizelate, care aproape tot timpul jucau rolul unor trădători de țară și de neam. Și nicio secundă până atunci nu m-am gândit că voi intra în politică. Dacă mă întrebați acum ce înseamnă să faci politică, sincer, nu știu ce să vă răspund. Am intrat în politică din disperare și, într-un fel, încurajat de către Claudiu Târziu, pe care-l cunoșteam de 20 de ani și în care aveam mare încredere. El mi-a spus: „Sorin, avem o vârstă, nu mai suntem tineri. E bine să avem parte și de această experiență în viață. Pentru că unui bărbat, care are o părere bună despre el, i se cuvine și asta, pe lângă experiența culturală, bahică și erotică”. Politicul este un element de predilecție al spiritului masculin, este o cafteală între bărbați, chiar dacă sună aproape incorect politic să spui așa. Când m-a ispitit Claudiu, nu-l cunoșteam pe George Simion. El candidase la europarlamentare și era cunoscut pentru activitatea lui misionară în Basarabia. George este un patriot pe față. Din 2012 militează pentru Unirea cu Basarabia, iar lozinca „Basarabia este România”, care a împânzit toată țara, este a lui. Ne-am întâlnit după aceea în trei și am încercat să anticipăm ce va urma și unde vom putea fi atacați. Știam de atunci că vom fi învinuiți că suntem ba ruși, ba oameni ai serviciilor, ba neolegionari. Pentru că eu și Claudiu am cunoscut zeci de deținuți politici și mulți dintre ei fuseseră legionari. Niciodată n-o să mă auziți pe mine sau pe Claudiu vorbind urât despre ei, pentru că nu suntem niște lichele și nu vreau să mint. Le respect memoria, pentru că erau oameni deosebiți și au avut o înrâurire benefică asupra mea. Așa am început politica. Mă întrebați de ce am făcut-o, dacă-mi era atât de scârbă de ea. Este un paradox conținând un dram de adevăr. Sunt momente când apar niște oameni fără experiență politică, care simt că nu mai pot trăi în țara asta, dacă nu intră să asaneze mlaștina aceea de șerpi și de broaște.

„Scârba și disperarea care mă încercau pe mine erau simțite de o sută de mii de români”

– De ce deschis anume poarta AUR-ului, pentru a intra în „iadul politic”?

– Noi suntem în mod fățiș conservatori, creștini și NA-ȚI-O-NA-LIȘTI. Când spun „naționalist”, nu rostesc un termen peiorativ. Pentru mine nu e nicio deosebire între naționalism și patriotism, cum fac ei acum, încercând să acopere naționalismul cu o conotație negativă, pentru ca, prin recul, să terfelească și noțiunea de nație. Ei vor să ne spună că națiunea este un episod retrograd, revolut și tribal din istoria omenirii, la care trebuie să renunțăm, pentru a ajunge în paradisul suprastatului federal cu o singură capitală, cu un singur parlament și un singur președinte. Să devenim un conglomerat, care va fi imaginea în oglindă a SUA. Asta vor ei să facă.

– România nu a avut niciun politician bun de la 1990 încoace?

– Îmi vine să zic Emil Constantinescu, dar din cauza lui am cedat Cernăuțiul Ucrainei… Am avut patrioți, dar erau fără măsură, cum a fost Vadim Tudor. Altminteri, când ajungi în sferele înalte, compromisul este inevitabil. Puterea te fură și atunci prețul pe care-l plătești este înăbușirea conștiinței. Din dorința de a parveni, mulți și-au anulat conștiința și sentimentul patriotic, pe care orice om îl are față de nația lui.

– Sunteți sigur că puterea nu-i va fura și pe unii deputați AUR?

– Nu pot să exclud, dar nu cred că se va întâmpla cu mine, cu Claudiu Târziu, cu George Simion, cu Vlad Bilețchi, cu Dan Tănasă, cu Rodica Boancă… Ei sunt români autentici.

– Cărui fapt se datorează scorul surprinzător, de 11 la sută din voturi, obținut de AUR la parlamentarele din România?

– Noi am apărut ca o generație spontană. Am fost atât de boicotați mediatic, încât mai mult de jumătate dintre români cred că nu auziseră de AUR în ziua alegerilor. Cum ne-am ivit așa, din abis? Mai întâi pentru că starea de spirit a românilor era atât de efervescentă sub unghiul nemulțumirii, încât trebuia să culmineze într-o expresie. Și expresia aceasta a fost AUR-ul, pentru că noi înșine eram nemulțumiți. Scârba și disperarea care mă încercau pe mine erau simțite de o sută de mii de români, numai că ei nu-și găsiseră partidul. A fost și campania noastră electorală, făcută pe internet și pe teren, din oraș în oraș, din sat în sat, lucru care se va întâmpla și în Basarabia. Doar că aici va lipsi George Simion, pentru că le este frică autorităților de la Chișinău de harisma lui.

– Adică, Simion a fost declarat persona non-grata în R. Moldova din cauza harismei sale?

– Bineînțeles, pentru că e un om cu fascinație asupra basarabenilor. Și nu e de azi, de ieri, ci din 2012. El transmite ceva în mod autentic, nici nu trebuie să vorbească. Când apare într-un loc, românii se strâng în jurul lui. Păi cum să-l lași în Basarabia, vă dați seama?

„Nu vin aici ca să vă exploatez în locul lui Dodon și al lui Voronin”

Foto: Mihaela Culcinschi

– Ce șanse credeți că are AUR în R. Moldova, unde electoratul este în mare parte prorus și unde, cel puțin la aceste alegeri, adevărata luptă se va duce între PSRM și PAS?

– Fiind un partid naționalist, noi vrem ca Basarabia să redevină ceea ce a fost în perioada interbelică, iar basarabenii să recapete ceea ce li s-a luat fără să fie întrebați, și anume cetățenia română. În plus, eu am motive subiective, căci bunicul meu pe linie paternă a fost popă în Basarabia. Tatăl meu s-a născut aici și, la numai cinci ani, a trebuit să plece cu popa în România, pentru că veniseră rușii în 1940 și îi omorau. Așa că eu pe jumătate sunt basarabean și nu vin aici din capriciu și ifose electorale, ca să vă exploatez în locul lui Dodon și al lui Voronin. Ce șanse avem? Nici la București nimeni nu dădea doi bani pe noi. Eu am toată încrederea, pentru că nu poți intra într-o campanie electorală, dacă ești măcinat de șovăieli și ezitări. Trebuie să crezi în steaua ta. Dacă băgăm trei deputați, cred că va fi extraordinar. Dar eu cred că băgăm cinci. Haideți să ne întâlnim după alegeri la o bere și să vedem.

– Veți face Unirea cu cinci deputați?

– Puterea unui om în opoziție este să protesteze, să facă declarații politice și tot timpul să critice guvernarea. Va fi primul pas către Unire. Gândiți-vă, dacă noi și aici intrăm, păi, simbolic, rezonanța AUR-ului va fi extraordinară. Și atunci, prin ricoșeu, vom crește și în România. În sfârșit, ei își vor da seama că nu suntem un partid de diletanți și de veleitari, luați cu strânsura așa, ca peștele cu plevușca. Apoi, în 2024, vom intra la guvernare în București. Acolo unde există voință, există și putință. Odată, cele două parlamente se vor întâlni, se va face o sesiune solemnă și vor vota Unirea Basarabiei cu România.

– Sunteți prea critic față de guvernările de la București. De bine, de rău, România a aderat la UE.

– Noi toți am vrut să intrăm în UE, pentru că acolo e locul nostru. Noi nu suntem antieuropeni, suntem pentru o uniune europeană a națiunilor creștine, în care toți partenerii au drepturi egale și își păstrează identitatea. Numai că politica Bruxelles-ului este una neomarxistă, de distrugere a identităților naționale și a rasei albe. Se petrece o răsturnare a canonului valoric: se distrug statui, se scot din biblioteci cărți de autori clasici doar pentru că au fost albi, creștini și eventual stăpâni de sclavi. Se va răsturna totul! Se va ajunge la un haos, când, printr-o contraselecție, în locul unor valori verificate de istorie, se vor pune niște pseudovalori.

– Cum e posibilă resetarea UE către valorile creștine într-o lume în care domină globalismul?

– Păi, asta e drama.

– Conștientizați că e o utopie să luptați contra noii ordini mondiale?

– Așa este, ei sunt foarte puternici. E plutocrația asta oligarhică – o mână de oameni care au toți banii și îi mânuiesc pe toți politicienii. Ei pot falimenta un stat într-o lună, dacă vor. Și ce vreți să fac? Să fiu și eu o momâie, cum au fost 30 de ani toți politicienii noștri? Nu pot. Sunt paladin și mor în picioare. Noi știm că mergem la sacrificiu. Ni s-a spus de la început că n-avem nicio șansă, că habar n-avem ce puteri înfruntăm. Tocmai pentru că nu avem nicio șansă, nu avem nimic de pierdut, iar cel care n-are nimic de pierdut e redutabil. Noi mergem înainte, știind că nu mai există drum de întoarcere.

„Vor fi multe războaie civile în Europa, se încearcă distrugerea rasei albe”

– De ce valorile creștine i-ar deranja pe arhitecții noii lumi, dacă ele, odată acceptate, ne-ar ajuta să trăim în armonie?

– Există ura față de simbolurile creștine. Sunt reclame de pe care se scoate crucea, pentru că apare în poză o biserică. E ceva diabolic! Îi supără Hristos, ca atare. Pentru ei, El este un zeu fals, care trebuie înlăturat, iar Mesia încă urmează să vină. Cred că perioada cea mai bună a creștinismului a fost în Evul Mediu și în Renaștere, până la Revoluția Franceză. Creștinismul cel mult putea să chezășuiască cea mai bună dintre lumile posibile, cum zicea Leibniz, dar nu o lume paradisiacă. O lume a păcii nu va exista niciodată. Războiul e o constantă, el stă în firea vieții pe pământ. Salvarea va fi dincolo, nu aici. Vom vedea după ce murim.

– Vorbele dvs. amintesc de Apocalipsă și venirea Anticristului. Trăim timpurile de pe urmă?

– Mulți spun că da, dar eu nu cred. Va mai fi o luptă de lungă durată, vor fi multe războaie civile, de nuanță religioasă în Europa. Vor lupta arabii cu creștinii. În Franța sau Germania, arabii au ajuns să-i căsăpească pe autohtonii în țările lor. Să ți se taie gâtul de stradă, pentru că ai spus nu știu ce critică la adresa lui Mahomed? În multe orașe din cele două țări, mai ales în suburbii, statul de drept nu mai are putere. Acolo poliția nu mai intră și arabii își fac legea lor, Sharia, care pentru ei este un cod de sursă divină, rostit de Mahomed. Ei nu se joacă, ei sunt de o seriozitate cruntă. Noi, dacă am avea o cincime din seriozitatea lor religioasă, am fi în altă parte. Dar pe noi ne-a doborât această propagandă corect politică, noi nu mai știm să luptăm. Suntem moi, călduți. De aceea AUR-ul vine și spune: „Române, trezește-te, că altfel dispari!”. Trebuie să ne recăpătăm demnitatea și vâna, să fim cei care am fost odată.

– Cu ce scop s-a permis migrația arabă în Europa?

– Cu scopul de a distruge rasa albă, conform planului Coudenhove-Kalergi. Acesta a fost un austriac din perioada interbelică, care s-a întrebat cum este posibil de înlăturat pricinile de războaie din Europa. Și-a dat seama că într-un singur fel – prin distrugerea naționalităților. Și atunci a venit cu ideea de a corci toate popoarele din Europa, care cu precădere sunt de rasă albă și creștine, cu populație alogenă, adusă din Africa și Asia. A scris o carte întreagă despre asta. El anticipa că viitorul om european va avea trăsăturile antropologice ale egipteanului de pe vremea piramidelor, care era un tip cu ten tuciuriu. Vorbesc serios, nu bat câmpii. Și mie mi-a trebuit mult timp să cred în astea. Astfel, după distrugerea rasei albe, a statelor naționale și a creștinismului, se va obținere un conglomerat amorf de indivizi fără trecut, fără memorie. Nu vei mai ști de unde ai venit și vei fi controlat mai ușor.

– Vedeți vreo asemănare între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce se întâmpla în regimul comunist?

– Scopul e același. Este înrobirea tuturor sub aceeași cupolă internaționalistă. Deosebirea e că atunci te torturau, îți scoteau dinții și ochii, iar acum mijloacele de asuprire sunt mult mai subtile: psihologic, mediatic, prin sugestie subliminală și prin șantaj financiar.

„E vorba și de distrugerea naturii umane”

Foto: Mihaela Culcinschi

– Despre Donald Trump ce părere aveți?

– A fost sper că nu ultima tresărire a lumii creștine împotriva dictatului neomarxist american, a stângismului egalitarist cretin, homosexualist și LGBT-ist. Trump a pierdut alegerile în numele unei fraude. A existat o uriașă coaliție mediatică și politică împotriva lui. Iar cel care i-a luat locul este o caricatură, un om care nu mai e în deplinătatea facultăților mentale, un gâgă. Ar trebui să-i fie luat controlul asupra butoanelor atomice, pentru că omul ăsta nu mai e stăpân pe el.

– Pentru că gândiți în felul acesta, a și fost acuzat AUR-ul că ar fi antieuropean și prorus. La noi, cel puțin, și Dodon, și Voronin se declară creștini și antieuropeni pe alocuri.

– Cum să fiu prorus? V-am zis, bunicul meu a fugit, că-l omorau rușii… Nici nu-mi vine să răspund la această întrebare, pe cuvânt.

– Apropo de LGBT. Această ideologie, precum și introducerea în școli a educației sexuale în locul religiei, ca obiect de studiu, sunt părți ale aceluiași război contra creștinismului?

– Religia este o sursă de demnitate, care îți dă coloană vertebrală, își oferă modele, îți propune o lume mai bună. LGBT-ul este expresia aceleiași voințe diabolice. Nu mai e vorba de distrugerea conștiinței naționale, ci de distrugerea naturii umane. Pentru că natura umană are un tipar dat: sex feminin și sex masculin și nu există putința de a-l schimba dintr-o parte în alta. Or, ei vin cu această aberație uluitoare, pe care o pot întipări în mințile copiilor, care ajung să creadă că sexul este rezultatul alegerii tale. Am cunoscut niște fete, care, după ce le venise ciclul, nesuportându-și condiția de femeie, începuseră să se îndoape cu hormoni, ca să devină băieți. Mamele înnebunite mi-au cerut ajutorul, dar n-am putut să fac nimic, că erau baricadate în prejudecata lor. Le-am explicat că își distrug viața, că niciodată nu vor fi bărbați și că nu există transplant de sex. Medicul de chirurgie plastică, când acceptă să-i facă histerectomie unei fete, să-i scoată tot din ea, o pune să semneze niște acte prin care este apărat juridic. Și fata aia va rămâne estropiată toată viața, pentru că nu poți să-i pui prin transplant testicule și penis. Astea-s povești. Odată ce propaganda se prinde în capul lor, adolescenții, cu răscolirea lor hormonală, își închipuie că azi sunt bărbați și mâine femei. Și își spun: „Bine, dacă eu mă simt astăzi fată, de ce să nu mă castrez?”. Ceva incredibil! Vorbesc serios, cred că sunt mii de cazuri de acest fel în Occident. Transplantul de sex este un atentat la tine însuți – nu vei mai fi niciodată ca înainte. Se distruge natura umană. Și să mai zici că nu există diavolul?

„Există o epurare a anumitor teme, poezia adevărată a murit”

– În presa din România există cenzură și, dacă da, cum se manifestă ea?

– În orice societate există o pătură dominantă, care impune teme tabu și teme obișnuite. Teme tabu: cine a adus comunismul în România, rolul pe care l-au jucat evreii în răspândirea comunismului, de Holocaust nu mai spun. E bine să-i prezinți pe fasciști în cele mai negre culori, iar pe comuniști ca pe niște naivi visători, care au dorit binele omenirii, numai că au aplicat prost schemele. Așa e și în Basarabia, sunt sigur.

– De unde vine toleranța față de comunism?

– De la faptul că neomarxismul este reprezentat de nepoții și copiii celor care ne-au adus comunismul în perioada postbelică.

– Scriitorului Dumitru Crudu i-a fost refuzată editarea unei cărți la București, pe motiv că nu gândește politic corect. S-a întâmplat după ce editorii au aflat că el a scris cândva un articol despre pornografia filmată în bibliotecile din Chișinău. Acest caz mi-a amintit de perioada sovietică, când nu erai primit în Uniunea Scriitorilor, dacă nu scriai barem o poezie înălțătoare despre Lenin. Există cenzură și în literatură?

– Da, există o epurare a anumitor teme, din motivul corect politic. Sunt romane scoase din circuit, pentru că acolo e înfățișat un negru în culori neplăcute. Și vor crește aceste cazuri de cenzură.

– Ce rol a avut în literatură postmodernismul, când mulți poeți scriau texte din care nici ei nu înțelegeau absolut nimic?

– Postmodernismul nu cred că a avut vreun scop, a fost expresia unei crize valorice, a colapsului literaturii. Eu cred că nu se mai poate face literatură autentică. Majoritatea scriitorilor sunt niște veleitari cu ifose de mari autori, dar ei nu mai pot scrie, mai ales poezie. Dacă mă întrebați ce poeți autentici există în România, mi-e greu să vă spun. Ana Blandiana. Ceilalți scriu exact poezia despre care spuneți – ori cumplit de mizerabilistă: „arunc mucii pe geam și mă piș nu știu pe unde…”, ori cumplit de pornografică. Nu mai există nimic, poezia adevărată a murit. Ne ducem în jos, se încheie un ciclu.

– Puricarea vocabularului sau interdicția de a mai folosi cuvinte ale limbii române, cum ar fi: țigan, handicapat, prostituată și altele, nu este de asemenea cenzură?

– Uzul limbii nu poate fi modificat prin lege și prin interdicții. Dacă controlezi vocabularul omului, implicit îi controlezi gândirea, pentru că gândurile sunt provocate de cuvinte. Ei ne înlocuiesc cuvintele cu niște echivalente de tot râsul. E o ipocrizie îngrozitoare.

– În cazul acesta, cum rămâne cu dreptul la expresie – un drept fundamental al omului, apărat în spațiul european?

– Da, se spune că libertatea de expresie și gândire sunt inviolabile. Povești, povești…

„Nu puteți să mi-l luați pe Platon sau pe Aristotel și să mi-i înlocuiți cu Engels și cu Lenin”

Foto: Mihaela Culcinschi

– Dle senator, nu vă înțeleg. Cum sunteți pro-UE, în timp ce dați de înțeles că valorile promovate de Uniunea Europeană sunt distructive?

– Sunt pro-UE în varianta clasică, când toți iubeam Europa, în varianta literaturii bune, a compoziției de muzică clasică, în varianta de până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când încă existau valori.

– Cu alte cuvinte, sunteți pro-UE, dar vă doriți o Europă de până la crearea UE?

– Dacă dvs. îmi spuneți că Europa aceea a murit și eu sunt pentru o himeră, da, sunt pentru o himeră. Dar nu accept statul suprafederal pe care ei vor să-l facă. Este un stat malefic, cu îngrădirea libertății de expresie, ideologia de gen, transexualitatea, LGBT-ul. Dacă asta înseamnă să fii antieuropean, sunt antieuropean. Dar nu puteți să mi-l luați pe Platon sau pe Aristotel și să mi-i înlocuiți cu Engels și cu Lenin. Filosofia greacă, dreptul roman și religia creștină sunt cei trei stâlpi pe care stă Europa. Ce a urmat după al Doilea Război Mondial este o cădere în prăpastie.

– Ce vă propuneți să faceți pentru a schimba lucrurile în acest sens?

– Mergem și fluierăm, facem pipi împotriva vântului. Nu putem altfel, suntem luptători. Ați auzit de Ogoranu, partizanul din Munții Făgăraș? El știa că nu se poate pune cu toată armata rusă, dar a luptat până în ultima clipă, deși i se spunea: „N-ai nici o șansă, predă-te!”. Nu s-a predat și a scăpat. Deci, dacă nu forțez ușa miracolului, ce să fac cu viața mea? Îmi scot pârleala și devin ca toți ceilalți? Și atunci nu-i nicio deosebire între noi și Dodon, Voronin sau LGBT-iștii.

– De ce ați fost exclus din Uniunea Scriitorilor (US) din România și ați fost demis de la „România Literară”, după ce v-ați lansat în politică?

– Pentru că imediat după alegeri, am făcut o declarație mai pătimașă, de care nu mă dezic deloc. Am spus că vom disloca clasa politică, vom schimba moravurile, vom arunca peste bord politica aceasta pernicioasă a lobby-urilor și a înțelegerilor de culise, ne vom închina la catapetesme și ne vom bucura de condiția de român. Și ei au zis: „Hopa! A apărut legionarul!”. Eram redactor la „România Literară” și director de programe interne la US și m-au dat afară din amândouă funcții. Eu puteam să-i dau în judecată, pentru că nu mi-au dat un preaviz, dar n-am făcut-o, că erau colegii mei. După, în ianuarie, m-am dus și mi-am dat demisia, pentru că oricum statutul meu de senator era incompatibil cu funcțiile pe care le aveam acolo. Dar în continuare sunt membru al US. Știrea că am fost exclus din Uniune este o exagerare mediatică.

– I-ați supărat pe mulți și pentru declarațiile cu privire la țiganii din România, despre care spuneați că fură și cerșesc în Europa.

– Atunci m-au dat afară de la Academia de Teatru și Film „Ion Luca Caragiale”, unde țineam un curs. Dar ferească Dumnezeu, nu sunt țiganofob. În AUR, avem foarte mulți… romi, țigani, care ne-au ajutat și au votat pentru noi. Dar atunci am spus un adevăr pe care îl știm cu toții, că cei care au revenit în România în perioada de urgență sunt cu precădere țiganii care n-au mai avut un rost acolo. Care era rostul lor acolo? Să cerșească și să fure. Asta am spus.

– Și de misoginism ați fost acuzat…

– Era vorba de părerea mea literaro-filosofică din cartea „Decoct de femeie”, dar ei au găsit încă un motiv ca să mă atace, pentru că intrasem în parlament. Am fost toată viața un admirator al femeilor și am spus-o de atâtea ori că, fără ele, viața unui bărbat ar fi o vale a plângerii și un pustiu. Și atunci cum Dumnezeu să fiu misogin? Dacă aplicăm grila misoginismului, cred că vreo sută de filosofi din istoria culturii ar trebui excomunicați, începând cu Platon, trecând prin Nietzsche și terminând cu Cioran. Nu, astăzi n-ai voie să spui nimic.

– Ați fost sancționat vreodată pentru discriminare?

– Am primit la începutul anului un soi de petiție, făcută de o doamnă, care mă învinuia într-un mod categoric de misoginism. Era de la Consiliul Național de Combatere a Discriminării. Dar n-am răspuns, de ce să mă cert cu ei? Îi consider o instituție de represiune, care, în numele combaterii discriminării, introduce alte discriminări. Este tipic pentru neomarxism – în numele înlăturării unui abuz, tu provoci abuzuri și mai mari.

– În luările de cuvânt în Parlamentul României, dvs. amintiți de foști deținuți politici, victime ale comunismului, dar sunteți învinuit de omagiere a legionarilor. De ce se încearcă trecerea în uitare a acestor oameni?

– Pentru că, dacă-i pomenești, întreții demnitatea acestui popor. În declarațiile mele, vorbesc despre figuri emblematice din iadul comunist. Mă refer la condiția de deținut politic și nu mă interesează apartenența lor politică. Voi aveți la Sângerei statuie cu Gafencu, dar în România nu se poate așa ceva. Eu am stârnit un întreg scandal, pentru că am făcut o declarație politică, în care l-am elogiat pe Sfântul Închisorilor.

„Nu mai e conspirație, e planul lui Kalergi pe față”

– V-ați vaccinat?

– Nu.

– De ce?

– Pentru că am formație medicală și știu ce e o boală infecțioasă. Mai știu că această epidemie este un dusel pentru a crea o panică fără de care ei nu pot reseta lumea, deși mortalitatea de COVID nu e cu nimic mai mare decât mortalitatea gripelor din trecut. Este o conspirație menită să arunce în colaps economic și financiar toate statele, pentru ca apoi, sub motivul combaterii crizei, să ne înrobească financiar. S-au și îmbogățit foarte mulți, în mod exponențial. În plus, vaccinul ăsta n-a avut când să fie verificat. Și au apărut atâtea reacții adverse, coagulări intravasculare, infarcte, decese, încât cei care acceptă vaccinul fără să aibă garanția unei despăgubiri, în caz că pățesc ceva, nu sunt în toate mințile. Dar o fac fie pentru că și-au pierdut discernământul din cauza fricii, fie pentru că nu vor să-și piardă anumite înlesniri. Asta e discriminare pe față. Și vine Iohanis și ne spune: „Tratamentul diferențiat al vaccinaților față de nevaccinați nu e o discriminare”. Auziți ce spune? Că tratamentul diferențiat nu e o discriminare. Păi tot aia e, măi omule! Diferențiere înseamnă discriminare. Ce-i în capul tău? De fapt, nu mai e conspirație, e planul lui Kalergi pe față. Și dl Iohanis a primit premiul Kalergi, ca și Angela Merkel. Cam toți îl primesc, pentru promovarea valorilor democratice și bla-bla-bla.

– Despre umflarea statisticilor cu privire la COVID, se vorbește și la noi, însă nu există nicio probă în această privință.

– Cea mai bună probă pentru măsluirea statisticii deceselor este că nu poți depista cauza morții unui om, decât prin autopsie. În momentul în care tu interzici autopsiile și medicii nu mai au voie să-și facă treaba, tu, de fapt, împiedici aflarea cauzei adevărate a decesului. Și atunci a apărut subterfugiul ăsta, că orice om era testat la COVID și, dacă murea, murea obligatoriu de COVID. Ba chiar cei care au murit și nu-și făcuseră testul erau testați după și, dacă ieșea pozitiv, erau declarați morți de COVID. Așa au umflat statisticile. Exact logica aceasta au răsturnat-o în cazul vaccinului – despre cei care au murit după vaccinare s-a spus că și-au pierdut viața din cu totul alte cauze, dar numai nu din cauza vaccinului.

– În R. Moldova, în această perioadă, au decedat mai multe persoane publice decât în alți ani.

– Li s-a făcut autopsie? Nu. Vă zic, totul e măsluit. Și se va afla, nu vor putea să ascundă minciuna la infinit.

„Aici e o feudă din care se fură de 30 de ani”

– După alegerile din România, ați mai spus că, în patru ani, veți înlătura toată clasa politică. Cum o veți face și cum se va schimba politica Bucureștiului în raport cu UE, dacă veți ajunge la putere?

– Prin vot o vom face. Românii au fost îndopați cu minciuni și nu mai au o busolă, dar se vor trezi. Iar cu UE, vom avea demnitate și vom negocia cu adevărat, nu stând în genunchi, cum fac nenorociții ăștia.

– Prin ce stau în genunchi?

– Prin comisioanele pe care le primesc și prin lobby-uri. Deci, vin în România grupuri de interese: „Te rog, votează legea asta, ca să ne favorizezi pe noi”. Și i se dă o sută de mii de euro, de pildă. Au bani, fac ce vor. Așa se face și în Basarabia: comisioane, peșcheșuri, mită. Numai că mita este vârâtă prin nu știu câte societăți, ca să nu prindă Fiscul rețeaua de bani spălați.

– Ce le-ați răspunde lui Dodon sau Voronin, care insista că R. Moldova trebuie să-și păstreze independența?

– Le-aș spune că sunt niște mincinoși, că toată viața au fost niște căpușe financiare, care au supt poporul acesta, mințindu-l și bătându-și joc de el. Dar nu vreau să stau la dialog cu ei. R. Moldova nu are nicio autonomie, ea ori a depins de Moscova, ori de banii de la București. Acum văd că și Bruxelles-ul dă din când în când câte un cadou, ca să-i momească, că vin alegerile și ei sprijină PAS-ul. Oricum, nu rezistați fără autonomie financiară și economică, tot timpul se pompează în voi ca să supraviețuiți și, în același timp, pe altă ușă, se scot mult mai mulți bani, care intră în buzunare private. Aici e o feudă din care se fură de 30 de ani. Dacă Basarabia s-ar uni cu România, toți căpcăunii ăștia și-ar pierde privilegiile. Și ar fi trimiși la închisoare, pentru că li s-ar descoperi infracțiunile pe care le-au făcut.

– Din ce localitate e bunicul dvs., cel care a fugit de ruși din Basarabia în România?

– Nu știu exact unde s-a născut el, dar știu că avea parohia în satul Frumușica, raionul Florești. Acolo s-a născut și taică-meu, și cu o soră de-a lui. Taică-meu a copilărit acolo până în 1940, după Pactul Ribbentrop-Molotov, când mai aveau 72 de ore – ăsta era ultimatumul. Și atunci popa a încărcat două căruțe cu ce a putut să ia. Taică-meu avea cinci ani și mi-a povestit că a luat un iepure și l-a băgat într-o colivie. Și așa a fugit basarabeanul meu, cu iepurele în brațe, în România…