INTERVIU cu Valeriu Cosarciuc: Dacă agricultura nu va fi susţinută, noi vom ajunge la sapă de lemn

În această zi, la marginea şoselelor naţionale a fost scoasă tehnica agricolă din dotare, claxonându-se, periodic, timp de două ore – de la 10.00 până la 12.00. În legătură cu aceasta, i-am solicitat un interviu domnului Valeriu Cosarciuc, ex-ministru al Agriculturii, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova.

– Domnule Cosarciuc, ce a condus la declanşarea acestor proteste? Exista o posibilitate ca ele să fie evitate?

– Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova (FNFM) şi celelalte organizaţii neguvernamentale din agricultură au început discuţiile cu Ministerul de Finanţe vizavi de politica fiscală începând cu luna martie. Pe parcursul acestui timp, am înaintat mai multe propuneri la proiectul de lege. Cu părere de rău, acestea n-au fost luate în considerare. FNFM a organizat o masă rotundă la care am invitat reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai Agriculturii şi Industriei Alimentare, ai Comisiei parlamentare buget şi finanţe, ai celei pentru agricultură etc. Am prezentat propunerile noastre sistematizate şi am spus că producătorii agricoli în 2013 vor fi afectaţi în legătură cu majorarea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată de la 8 la 20% la producţia agricolă. Chiar dacă Guvernul promite că va restitui 60 la sută din această taxă, producătorii agricoli trebuie să aibă bani ca să plătească la buget şi pe urmă să aştepte 30 de zile până se vor întoarce aceştia.

– Probabil, neavând bani, vor fi nevoiţi să contracteze credite ca să achite impozitele aşa cum s-a întâmplat până în 2009…

– Exact aşa a fost atunci când TVA la producţia agricolă era tot de 20%. Noi ştim doar că data facturării produselor agricole livrate de către ţăran nu corespunde cu data plăţii. De aceea, facturând producţia agricolă, ţăranii vor fi obligaţi să prezinte dările de seamă la Ministerul de Finanţe şi să plătească taxa pe valoarea adăugată. Şi dacă nu vor avea cu ce se achita, vor contracta credite. Este, fără îndoială, o absurditate.

– V-aţi întâlnit şi cu deputaţii? Ce-au zis ei?

– La şedinţele comisiilor parlamentare de profil ei ne-au ascultat, au dat din cap că în mare măsură avem dreptate, dar în şedinţa în plen au votat cum au votat. De fapt, şi legislatorii au înţeles că, introducând cota de 20 la sută TVA, bugetul nu va acumula mai mulţi bani, pentru că se vor mări restituirile de la buget către procesatori, de exemplu, care cumpără producţia agricolă cu 8% TVA, dar li se vor restitui 20%. După calculele noastre, în 2013 bugetul va pierde circa 1 mlrd. 500 mln. lei. Atunci, ne întrebăm: de ce este nevoie ca statul să ia de la ţărani peste 540 mln. lei ca să restituie pe urmă aproximativ 1 mlrd. 500 mln. lei? Este un nonsens.

– Ce le-aţi propus dvs.?

– Noi le-am propus să se păstreze cota de 8% TVA la producţia agricolă, care este una favorabilă pentru ţărani. O altă variantă ar fi ca să fie fixată şi cota de 20% TVA, însă 60 la sută din acest impozit să rămână în contul întreprinderii, pentru dezvoltarea ei. În acest sens, noi am adus exemplul Ucrainei. În Ucraina există o lege specială cu privire la taxa pe valoarea adăugată în agricultură care prevede că ţăranul calculează TVA de 20 la sută, dar suma calculată pentru a fi achitată la buget rămâne în contul ţăranului şi se consideră restituită. Argumentul adus de Ministerul de Finanţe a fost că taxa de 8% TVA la producţia agricolă favorizează apariţia diverselor tertipuri pentru cei care încalcă legea. Evaziunile fiscale trebuie căutate în altă parte, numai nu la agricultori.

– Am înţeles că şi aici aţi venit cu o soluţie rezonabilă.

– Pentru a evita evaziunile fiscale, noi am propus o variantă radicală, şi anume – ca în R. Moldova să fie eliminate achitările prin bani lichizi, iar operaţiunile să fie efectuate prin intermediul cardului bancar, calculatorului, telefonului mobil etc. În Suedia, aproape toate operaţiile financiare se efectuează prin intermediul acestui sistem. Noi putem vorbi mult şi bine în R. Moldova despre corupţie, însă, odată ce nu eliminăm cauzele apariţiei ei, vom avea de suferit mult şi bine.

– Care este contribuţia agriculturii în produsul intern brut?

– În general, agricultura în produsul intern brut are o cotă de 12,5 la sută, însă dacă luăm întregul lanţ alimentar, ea este cu mult mai mare. Pentru că agricultura asigură cu materie primă procesatorii, care au o cotă de 9 mlrd. în PIB. Totodată, ea asigură cu producţie pe cei care se ocupă cu comerţul angro şi cu amănuntul, ceea ce constituie circa 10 mlrd. lei. De asemenea, agricultura îi asigură cu materie primă pe cei care se ocupă de industria alimentară şi mai cu seamă pe cei din sfera serviciului alimentar – restaurante, cafenele, ospătării etc. Astfel, agricultura constituie în total 40 la sută din buget. Unde mai pui că ea pune la dispoziţia populaţiei 65% din locurile de muncă din R. Moldova.

– Care va fi impactul noii politici fiscale, în condiţiile în care cota standard TVA va fi de 20 la sută?

– În primul rând, vor avea de suferit producătorii agricoli, care nu vor fi în stare să asigure procesul de cultivare pentru anul viitor. În lipsă de bani, ei vor cumpăra seminţe de calitate mai proastă, vor semăna ceea ce au în pod, nu vor avea mijloace financiare să achite impozitele, să procure fertilizanţi, motorină etc. Astfel, în loc să practicăm o agricultură modernă, cu tehnologie avansată, noi vom reveni la ceea ce am fost – la sapă de lemn.

– Ce s-ar mai putea face ca agricultura Moldovei să fie salvată?

– Ţăranii noştri au nevoie de subvenţii, de sisteme de irigare, de facilităţi fiscale. Se ştie că, în 2012, a fost introdus impozitul pe venit de 7% pentru gospodăriile ţărăneşti şi de 12% pentru întreprinderile agricole mari. Noi am propus scutirea de impozite pe venit a agricultorilor pe o perioadă de cinci ani. Ar fi un lucru firesc, ca agricultorii să-şi revină şi să practice un management bun în domeniu.

– Ce lecţii credeţi că au dat guvernanţilor protestele din 31 iulie?

– Înainte de toate, ţin să accentuez că acestea au fost nişte proteste paşnice, cu caracter economic. Sloganele lansate au fost aprobate la şedinţa comună a comitetului coordonator al consiliilor celor şase organizaţii neguvernamentale ce reprezintă sectorul agricol: Federaţia Naţională a Fermierilor din Republica Moldova, Uniunea Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Federaţia Naţională „Agroinform”, Asociaţia producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldovafruct”, Asociaţia producătorilor şi exportatorilor de cereale „Agrocer” ş.a. De altfel, este o premieră pentru R. Moldova faptul când mai multe organizaţii guvernamentale din domeniu s-au unit pentru un scop comun – de a-şi apăra interesele economice şi de a lupta împotriva unei politici fiscale nechibzuite promovate de către Guvern. Apropo, noi suntem pentru susţinerea Alianţei pentru Integrare Europeană şi n-am lăsat deschisă nicio portiţă ca de revendicările noastre să se folosească vreo forţă politică ostilă guvernării şi mai cu seamă intereselor noastre naţionale.

– Vă mulţumim pentru interviu.