(INTERVIU) Directorul Agenției pentru Eficiență Enegetică în R. Moldova: Am putea reduce la jumătate importurile de gaze naturale

 Astăzi, promotorii energiei regenerabile vor fi premiaţi în cadrul Galei „Moldova Eco-Energetică”. Evenimentul este organizat de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică cu susţinerea proiectului UE-PNUD Moldova „Energie şi Biomasă”.

La ce etapă este Republica Moldova în calea sa de a deveni mai puţin dependentă de importuri, aflăm de la directorul Agenţiei pentru Eficienţă energetică din Republica Moldova, dl Mihail Stratan.

Europa Liberă: Dle Stratan, astăzi, 14 companii sau chiar simpli cetăţeni vor fi premiaţi pentru promovarea energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Desigur, nu aveţi cum să ne daţi nume, dar puteţi, de exemplu, să ridicaţi cortina şi să ne spuneţi prin ce s-au deosebit cei 14 învingători?

Mihail Stratan: „În primul rând s-au deosebit prin faptul că sunt proiecte notabile din domeniul eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabilă, deci sunt cele mai interesante, cele mai frumoase proiecte realizate pe parcursul anului 2014.”

Europa Liberă: Autorităţile moldovene şi-au propus până în anul 2020 să reducă dependenţa energetică a ţării cu 20 la sută, or cifrele prezentate în 2012 sugerau că 95% din necesarul energetic al ţării este asigurat din importuri. După câţiva ani de efort, inclusiv din partea instituţiei pe care o conduceţi şi inclusiv din partea învingătorilor de anul acesta, a învingătorilor de anii trecuţi, la ce etapă se află acum Republica Moldova? Cu cât a înaintat spre ţelul propus pentru 2020?

Mihail Stratan: „Datele precise vor fi prezentate în raportul anual al Biroului Naţional de Statistică, dar pot să vă zic că într-adevăr, ca rezultat al activităţii instituţiei pe care o reprezint şi nu doar, dar şi a populaţiei, inclusiv şi a companiilor private, a instituţiilor publice, Republica Moldova a avansat foarte mult. În primul rând, prin faptul că s-a redus consumul de gaze naturale, deci în comparaţie cu anul trecut, dacă vorbim de primele trimestre ale anului curent, în comparaţie cu primele trimestre ale anului trecut, a scăzut consumul de gaze naturale la consumatorul final cu 6,8 procente. Aş spune că e un rezultat foarte frumos, dacă e să îl raportăm la bani, la lei, ar fi aproape 240 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Probabil, de exemplu din energia regenerabilă, geotermală, solară, energia produsă din biomasă în Republica Moldova este cea mai la îndemână. Se ştie, de exemplu, cât ar putea valorifica Moldova din propriile surse de energie, adică gospodăriile rurale, se ştie câtă biomasă pot genera?

Mihail Stratan: „Sigur, avem şi aceste calcule. Astăzi, disponibile, deşeuri agricole pentru producerea combustibilului de biomasă solid, avem circa 500 de mii de tone. Valorificăm la ziua de azi doar 10 procente din ele, asta ar fi 50 de mii de tone. Astăzi, pe piaţa Republicii Moldova activează peste 100 de companii producătoare de combustibil din biomasă solid şi dumneavoastră aveţi perfectă dreptate când spuneţi că biomasa este cel mai larg utilizată astăzi în Republica Moldova. Dacă am fi capabili să utilizăm toată biomasa pe care o avem la dispoziţie, am înlocui circa jumătate din importurile de gaze naturale anuale.”

Europa Liberă: Dar ce nu-i mai ajunge Republicii Moldova pentru a fi capabilă să valorifice toate cele 500 de mii de tone, nu doar 10%, cum se întâmplă astăzi?

Mihail Stratan: „Mai avem nevoie de ceva timp. Activăm doar de trei ani de zile, deci suntem încă o instituţie tânără şi acest domeniu este relativ tânăr, în general în lume. Mai avem nevoie de ceva timp ca să le punem pe toate la punct, să aprobăm legi noi. De exemplu, Legea cu privire la promovarea surselor de energie regenerabilă, care acum este în parlament şi sperăm că anul viitor va fi aprobată în a doua lectură, ca să apară acte normative care ar permite înlesniri pentru cei care doresc să investească în domeniul dat.”

Europa Liberă: Actualmente, domnule Stratan, în toată republica sunt peste 170 de instituţii publice care şi-au instalat sisteme de încălzire pe bază de biomasă, cu ajutorul fondurilor europene. Atunci când sunt selectate instituţiile, cum vă asiguraţi că vor avea şi acces la biocombustibil?

Mihail Stratan: „Anume prin faptul că sunt de acum peste 100 de producători în Republica Moldova, producători de combustibil din biomasă solid. Noi avem certitudinea că combustibilul va fi destul pentru cei care vor să se reorienteze sau să-şi reutileze cazangeriile pe cazane cu biomasă. Nu a fost deficit, ba dimpotrivă, acum vedem că avem o producere mai mare decât anii precedenţi şi preţul în acest an a scăzut la acest produs.”

Europa Liberă: Dar există riscul ca din cauza cererii, producătorii de biocombustibil să-şi scumpească nemotivat marfa? Există pârghii prin care să controlaţi preţul la biocombustibil, astfel încât la un moment dat oamenii să nu se trezească că paiele sunt mai scumpe ca gazul?

Mihail Stratan: „Unica pârghie şi pe care o consider eu corectă, este piaţa. Prin piaţă se reglează preţurile. Când este producţie multă, sau cererea este mică, preţurile evident cad. Dar anul acesta, având multe deşeuri agricole, a fost posibil de ajuns la un preţ relativ corect, bine echilibrat, din care motiv credem că piaţa de acum se maturizează.”

Europa Liberă: Pentru utilizarea biocombustibilului este nevoie şi de cazane speciale. Domnule Stratan, economiile sunt cele mai convingătoare în cazul celor care pun la îndoială necesitatea cazanelor pe bază de biomasă. Totuşi, preţul acestora variază de la o mie, două de euro la şase mii, poate chiar mai mult. De ce o familie ar face acest efort financiar, până la urmă? Aţi putea să ne daţi unele beneficii pentru o familie obişnuită, cu venituri medii?

Mihail Stratan: „În primul rând deoarece randamentul acestor cazane la utilizarea combustibilului folosit este de circa 82-83 de procente, ceea ce este foarte mult în comparaţie cu tehnologiile utilizate astăzi în sectorul rural: sobele, căminele, alte tehnologii. Asta ar însemna că sobele, de exemplu, au randamentul de circa 27 de procente, practic de trei ori mai mic decât cel care îl poate oferi cazanele pe biomasă. Utilizând cazanele, poţi folosi de trei ori mai puţin combustibil, ceea ce ar însemna de trei ori mai ieftin.”

Europa Liberă: Şi mai cald în casă şi mai ieftin?

Mihail Stratan: „Şi mai cald în casă, şi mai comod în utilizare, şi mai curat, şi mai ieftin.”

Europa Liberă: Spre finalul interviului, am o curiozitate, dle Stratan, în ce măsură situaţia geopolitică din regiune a sporit interesul oamenilor, cetăţenilor din Republica Moldova pentru biocombustibil?

Mihail Stratan: „Putem spune că acesta a fost un imbold pentru domeniu, deoarece oamenii s-au întors foarte repede la sursele cele vechi, uitate, cum ar fi combustibilul din biomasă. Deci, interesul a crescut foarte mult faţă de tot ce înseamnă energie regenerabilă, eficienţă energetică.”

sursa: europalibera.org