În perspectiva apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la finele lunii viitoare, secretarul de stat al MAE are câteva opinii interesante: „Locul Republicii Moldova nu este în Asia sau în altă parte, locul ei este alături de Europa. Desigur, locul în UE este un loc negociat şi muncit, care trebuie să corespundă criteriilor de aderare, dar am încredere că Uniunea va deschide calea către aderarea Republicii Moldova”
Reporter: Domnule secretar de stat, sunteţi implicat activ în problemele românilor de pretutindeni, iar strategia elaborată de DPRRP atinge toate obiectivele privind rezolvarea celor mai arzătoare probleme ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Aş dori să ne referim totuşi la comunitatea din Moldova, în perspectiva apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. Cât de important este acest moment pentru românii din Moldova?
Stejărel Olaru: Este un moment crucial pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru că Uniunea Europeană înseamnă un nou început. Eventuala aderare la Uniunea Europeană ar consfinţi apartenenţa Republicii Moldova la construcţia europeană, un spaţiu integraţionist în cadrul căruia aderarea nu reprezintă ultima fază. După aderare, un stat-membru continuă să se integreze în structurile europene, să adopte legislaţie în conformitate cu acquis-ul comunitar, să evolueze alături de ceilalţi membri. Este suficient să ne uităm la o hartă a Europei şi să realizăm că Republica Moldova aparţine Europei. În plus, dacă trecem în revistă şi istoria regiunii, argumentul pro-european este cu atât mai forte.
Rep.: Care ar fi beneficiile de care se vor bucura moldovenii în momentul în care statul vecin va merge pe calea europeană?
S.O.: Trebuie să ne gândim la cele patru mari şanse, cele patru mari libertăţi europene de mişcare: circulaţia persoanelor, serviciilor, bunurilor şi capitalurilor. Acest fapt se traduce printr-o mobilitate economică deosebită, astfel că cetăţenii Republicii Moldova îşi pot fructifica altfel oportunităţile economice şi profesionale. Oricum, în prezent, mare parte din aceştia trăiesc şi lucrează în state ale Uniunii Europene şi trimit o parte din câştigurile lor înspre economia din Republica Moldova, dar nu sunt încă cetăţeni europeni. O bună parte din românii din Republica Moldova sunt deja familiarizaţi cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a introdus în 1993, în urma Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) cetăţenia europeană, care oferă o serie de drepturi pe teritoriul Uniunii. Cetăţenia europeană este un câştig în ceea ce priveşte drepturile omului, o reuşită de proporţii a integrării europene, pentru că ea oferă un nou statut, unul de egalitate între cetăţenii Uniunii. De asemenea, acest concept şi această realitate juridică generează premisele consolidării unei noi identităţi europene. A fi german înseamnă şi a fi european, a fi român înseamnă a fi şi european şi aşa a prins contur un numitor identitar comun.
În alt registru, merită punctat şi aspectul fondurilor nerambursabile, al ajutorului financiar pe care UE îl poate oferi, prin diverse programe, pentru noile state membre, atât în perioada de pre-aderare, cât şi după aceea, astfel că cetăţenii Republicii Moldova ar putea valorifica şi această dimensiune a intrării în UE.
Nu în ultimul rând, integrarea în UE reprezintă o şansă politică, pentru că înseamnă apartenenţa la o structură care are planuri şi capabilităţi în materie de politică externă, de securitate şi apărare. Aşadar, românii din Republica Moldova vor fi mai în siguranţă, vor fi protejaţi, pentru că Uniunea Europeană este interesată să aibă frontiere stabile şi securizate.
Rep.: Ce înseamnă pentru România o reuşită a acestui summit şi implicit o deschidere a Republicii Moldova către valorile europene?
S.O.: Diplomaţia românească ar repurta un succes pe mai multe paliere. Ar însemna că am reuşit să explicăm foarte bine partenerilor noştri europeni unde este locul Republicii Moldova, iar aceştia s-au convins, la rândul lor, de această realitate. Ar mai însemna că am putea să transmitem din expertiza noastră unui viitor membru al UE, care este şi vecin direct şi unde se vorbeşte limba română. În mod implicit, transmiterea expertizei în probleme legate de UE ar fi facilitată, pentru că am folosi limba română în acest proces.
În acelaşi timp, cred că o decizie pozitivă la Vilnius ar putea impulsiona ambele societăţi, de pe cele două maluri ale Prutului, să le capaciteze să lucreze mai mult împreună. Povestea europeană este una de succes, continuitate şi extindere.
Rep.: „Summitul de la Vilnius va fi un succes pentru Republica Moldova” a spus preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, în cadrul întrevederii cu Iurie Leancă, Lituania fiind ţara care deţine de la 1 iulie a.c. preşedinţia Consiliului UE. Credeţi, domnule secretar de stat în această provocare?
S.O.: Aşa cum am amintit, cred că există o dorinţă reală din partea Uniunii Europene de deschidere către Republica Moldova şi cred că statele baltice sunt interesate de stabilitate şi prosperitate în estul Europei. Locul Republicii Moldova nu este în Asia sau în altă parte, locul ei este alături de Europa. Desigur, locul în UE este un loc negociat şi muncit, care trebuie să corespundă criteriilor de aderare, dar am încredere că Uniunea va deschide calea către aderarea Republicii Moldova.
Sursa: romeocrasmaru.blogspot.com
