Iurie Ciocan este membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) încă din 2003. În 2005 a devenit secretarul acestei structuri, iar în 2011 a fost ales preşedinte. Dacă e să analizăm declaraţiile pe venit din ultimii ani, Iurie Ciocan şi-a sporit semnificativ averea de când conduce Comisia. De exemplu, pentru anul 2011, când devenea preşedinte, Ciocan nu a arătat în acte nici case, nici maşini. Atunci declara o datorie de 30.000 de dolari, un salariu anual de aproape 180.000 de lei, suma de 400.000 de lei pe care a obţinut-o în urma vânzării unui automobil, precum şi 7.000 de euro şi 14.500 de dolari, sume obţinute în afara ţării. Tot în acel an, Ciocan arăta în declaraţia de interese că este cofondator al organizaţiei neguvernamentale Centrul de drept necomercial, iar soţia sa, interpreta Nona Marian (oficial Eleonora Marian – n.r.), este asociată la Elvicom Impex SRL cu 50% şi la Privesc.eu SRL cu 5%, firmă care deţine portalul cu acelaşi nume.
Iurie Ciocan: „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare ca să finisez lucrările la casă”
Abia în declaraţia pentru 2012, Iurie Ciocan indică un apartament cu o suprafaţă de aproape 104 metri pătraţi cu o valoare cadastrală de 43.560 de dolari, imobil pe care l-a dobândit în aprilie 2004, la scurt timp după ce a devenit membru al CEC. Tot în declaraţia din 2012, preşedintele CEC arată o casă în capitală, pe strada Stolniceni, aflată în construcţie, scrisă pe numele soţiei sale. Locuinţa se afla în fază de construcţie, valorând cadastral 62.000 de euro. În acel an, Iurie Ciocan a dobândit o maşină de model Mercedes E 230, fabricată în 2008, cu o valoare de 20.000 de euro, pe care a luat-o în leasing.
În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, cea pentru anul 2015, Iurie Ciocan arată un salariu de 245.000 de lei, un onorariu pentru asistenţă electorală în afara ţării de peste 12.000 de dolari şi circa 2.500 de lei pe care soţia sa i-a obţinut din drepturi de autor. Preşedintele CEC a trecut în declaraţie şi dividendele de peste 240.000 de lei din activitatea companiilor unde Eleonora Marian deţine acţiuni (Privesc.eu SRL – 29,85%, Privesc.eu WEB SRL în România – 35%, Elvicom SRL – 50%, Marsan SRL – 50%). Şi în 2015, casa de pe strada Stolniceni rămâne, în acte, în proces de construcţie. În registrul Cadastrului, la adresa familiei Ciocan, apare o locuinţă de 64 de metri pătraţi, pe un teren de circa opt ari. În realitate, locuinţa a fost deja ridicată, fiind una impunătoare, de circa 260 de metri pătraţi, potrivit lui Iurie Ciocan. În vecinătate, într-o casă de peste 230 de metri pătraţi, locuiesc şi socrii preşedintelui CEC. "Din păcate, nu am suficiente resurse financiare să o duc la bun sfârşit. Faptul că locuinţa este ridicată nu înseamnă că este finisată. Am făcut cu soţia anumite calcule şi credem că va mai dura trei-patru ani, pentru că nu reuşim. E vorba despre toate finisajele pe interior şi exterior, iar din spusele constructorilor asta înseamnă 50-60% din costul total al proiectului. Ceea ce am declarat este tot ce am reuşit să adun", ne-a spus Iurie Ciocan.
La Procuratură de două ori
În 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a sesizat Procuratura Generală pe motiv că oficialul a ascuns o parte din avere: un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părţi de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Atunci presa titra că oficialul riscă până la un an de închisoare sau o amendă de 12.000 de lei. În scurt timp, cazul a fost însă clasat. "Am mers cu toate actele le CNI şi la Procuratură. Procuratura a emis o încheiere de neîncepere a urmăririi penale pentru că faptele nu s-au confirmat. În realitate, bunurile din România care mi-au fost atribuite, au alţi proprietari", a precizat Iurie Ciocan.
Tot în 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul opiniei publice după ce în presă au apărut mai multe înregistrări audio ale convorbirilor pe care Nicolae Vicol, fost şef al Fiscului, le-a purtat cu demnitari de rang înalt. În una dintre aceste discuţii, Ciocan încerca să se asigure de faptul că toate controalele de la compania de mezeluri Basarabia Nord nu depăşesc norma legală. "Am fost invitat la Procuratură, am dat depoziţii. Ştiu că şi Vicol a dat depoziţii. Cunosc proprietarii de la Basarabia Nord şi i-am spus lui Vicol despre controlul despre care m-au informat prietenii mei", a mai spus preşedintele CEC. Miercuri, 15 iunie, pe ultima sută de metri, Iurie Ciocan a fost propus şi el pentru un nou mandat de membru al CEC.
Dosarul averii lui Ştefan Urâtu
Ştefan Urâtu a fost vicepreşedinte al CEC între februarie 2011 şi octombrie 2015, când a fost demis după mai multe declaraţii scandaloase şi acuzaţii la adresa Comisiei, precum că alegerile parlamentare din 2014 ar fi fost fraudate. De atunci, Urâtu, propus la CEC de către PL, este un simplu membru. În perioada în care a făcut parte din Comisie, acesta s-a mutat într-o casă nouă, cel puţin în declaraţii şi documente. Mai exact, în decembrie 2011, una din cele trei fiice ale familiei Urâtu, Larisa Rusu-Urâtu, i-a donat mamei sale, Liubov Urâtu, 2/5 dintr-un imobil pe care ea îl obţinea în 2007, aflat pe str. Caişilor din Chişinău. În mai 2014, analizând declaraţia de avere a membrului CEC pe anul 2012, CNI constata că acesta nu a declarat casa obţinută de soţia sa, mai multe terenuri şi conturi bancare. Astfel, CNI a dispus sesizarea PG pentru cercetarea penală a membrului CEC.
Continuarea citiţi pe anticorupţie.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
