Investigație RISE (Braconierii leului) // Cum profita Platon de criza de pe piața valutară
Situația din februarie 2015 a fost a doua cea mai mare depreciere a leului. Prima a avut loc la finele anului 1998 și a fost provocată de criza financiară din Federația Rusă, ajunsă în prag de faliment. Dar dacă în ‘98 motivul prăbușirii monedei naționale a fost cât de cât clar, atunci în 2015, scrie RISE Moldova.
Jurnaliștii au început investigația de la declarațiile fostului guvernator al BNM, DORIN DRĂGUȚANU: „Ceea ce se întâmplă pe piața valutară este o reacție excesivă a participanților la piață” dar și cele ale lui CHIRIL GABURICI, prim-ministru în perioada februarie-iunie 2015: Au fost careva speculații în ultimele două luni și s-a creat un agiotaj din partea cetățenilor.
Nu știm despre ce fel de speculații și reacții excesive vorbeau premierul și guvernatorul de atunci. Cert este că, pe lângă dispariția miliardului din sistemul bancar, care evident că și-a lăsat amprenta, au mai fost braconieri financiari care au hăituit leul intenționat, iar ulterior au scos milioane din diferența de curs.
RISE Moldova a analizat zeci de documente – rapoarte financiare, registre comerciale, decizii de judecată, acte de control emise de Banca Națională și de Consiliul Concurenței – și i-a identificat pe câțiva dintre eroii principali ai schemei, dar și rezultatul ei final – scoaterea în off-shore a peste 50 de milioane de lei de către o companie care era acționar și la MAIB, ulterior blocată pentru acțiuni concertate în cadrul băncii.
Jurnaliștii mai arată că inclusiv Moldinconbank a făcut speculații pe piața valutară, folosind banii luați de la BNM pentru a credita mai multe companii. Într-un final banca nu făcea niciun contract, în schimb câștiga din diferența de curs, lucru observat de BNM mai târziu. De fapt aceasta a și fost decizia Băncii Centrale de a bloca un grup de a amenda acționarii MICB, care a tunci încă era controlată din umbră de Veaceslav Platon.
