Iohannis președinte. Maturizarea societății românești și minoritarii din Republica Moldova

Alegerea unui luteran nu înseamnă că românii vor deveni protestanți mâine sau că ortodocșii ar fi incapabili. Românii au avut de ales între un primar al Sibiului, un oraș model și un tânăr premier al României. În timpul dezbaterilor televizate de după turul I, V. Ponta a mizat mult pe realizările în calitate de premier și o bună parte din discuții au vizat mai degrabă domenii ce țin de responsabilitatea premierului și a guvernului decât a Administrației Prezidențiale. Iohannis i-a replicat la un moment dat lui V. Ponta în cadrul dezbaterilor TV: „Ideea mi se pare foarte bună, rămâneţi dvs. prim-ministru şi eu preşedinte, e ok aşa. Eu voi colabora instituţional corect cu oricine va fi premierul României, pentru că aşa e normal. Prim-ministrul și preşedintele României nu sunt puşi acolo aşa cum se întâmplă de doi ani şi jumătate să se certe la televizor”.

Tineretul și intelectualii au fost întotdeauna vârful de lance al schimbărilor ce au loc într-o societate. Avântul antisistem al tineretului de azi a fost intensificat și de amploarea libertății de a comunica prin intermediul rețelelor de socializare (7,2 milioane de utilizatori români au cont pe facebook.com). Mobilizarea fără precedent în diasporă și în zonele urbane a dus la o prezență la vot record, dar și la o diferență record între cei doi candidați.

Neamțul român

Prima eroare a propagandei anti-Iohannis a fost „argumentul” că acesta n-ar fi român. Trebuie menționat că asemenea mesaje au venit inclusiv de la persoane care au deținut funcții importante fie în legislativ, fie în alte structuri ale statului. Constituția României menționează în mod explicit dreptul tuturor cetățenilor români de a-și manifesta etnia fără a permite cumva discriminarea lor. Incitarea la ură interetnică este un derapaj grav în lumea liberă și democratică, probabil și această retorică a motivat mulți tineri să iasă la vot.

Ne-ortodoxul creștin

Alt „argument” anti-Iohannis a fost apartenența lui la cultul protestant. Nu există nicio legătură logică între apartenența la un cult religios și performanțele în administrație. Un exemplu de țară așa-numită „ortodoxă” cu performanțe excelente într-un timp scurt e Georgia (locul 15 în clasamentul Doing Businss, față de 48 – România, 63 – Moldova sau 96 – Ucraina). O parte a societății românești încă dă dovadă de intoleranță religioasă, iar alegerea unui președinte „ne-ortodox” ar trebui să stimuleze acum și mai mult Administrația Prezidențială să promoveze coeziunea socială. (Un studiu al Fundaţiei Bertelsmann din 2013 plasează România pe ultimul loc în ceea ce priveşte coeziunea socială; Danemarca se află în frunte).

Copiii președintelui

Iohannis a fost acuzat că n-ar avea copii și ar putea fi astfel un model negativ pentru societate, R. Moldova are o experiență neplăcută cu copiii președintelui. În timpul lui Voronin, fiul acestuia, Oleg, a devenit unul dintre cei mai „influenți oameni de afaceri din țară. TIMPUL a publicat o investigație în care se demonstrează că Oleg Voronin a cheltuit 8 milioane de dolari pe cumpărători timp de 16 luni. Iarăși nu există nicio legătură logică între a avea copii sau nu și performanțele în administrație. Muammar Gaddafi avea 10 copii, era acesta oare un model de politician demn de urmat?

Cum vor reacționa minoritarii din Moldova?

Toată propaganda din jurul regiunii transnistrene și a Moldovei gravitează în jurul pericolului că „fasciștii români” ar vrea să „ocupe” teritorii „eliberate” cu mare sacrificiu de poporul sovietic. „Pericolul re-unirii” RM cu România a fost un subiect constant în presa atașată Kremlinului în toți anii de după războiul din regiunea transnistreană.

Electoratul român a ales pentru funcția supremă în stat un reprezentat al unei etnii minoritare și astfel România a demonstrat că toleranța față de alte popoare nu e doar un „slogan”. Ar putea un tătar, ucrainean sau armean să fie ales în alegeri libere și democratice președinte al F. Ruse, ar vota vreodată rușii, ucrainenii sau găgăuzii din RM pentru un președinte de etnie română?

În timp ce pe străzile Moscovei grupările neonaziste și fasciste caută străini cu care să se răfuiască, cetățenii români stau la coadă 4 ore pentru a vota un președinte neamț.

Iohannis a fost votat în masă și în R. Moldova pentru că cei care vin la vot, nefiind prima dată în acea cabină înțeleg că votul lor chiar contează. Votanții de dreapta sau susținătorii partidelor proeuropene vor trebui să arate același lucru și să iasă masiv la vot pe 30 noiembrie, altfel accederea în parlament a grupurilor de interese ce vor să destabilizeze Republica Moldova este inevitabilă.