Ministrul afacerilor externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a precizat într-un comunicat că a transmis această decizie Letoniei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE și care a informat Comisia Europeană.
"Interesele Islandei sunt mai bine servite în afara Uniunii Europene", a scris ministerul pe site-ul său.
Un Guvern de stânga a depus candidatura într-o perioadă când o gravă criză financiară a zdruncinat încrederea cetățenilor în instituțiile lor, stârnind dorința de a adera la Zona Euro după căderea valorii coroanei, amintește AFP.
Dar o întrebare rămâne fără răspuns: cum poate fi eliminat decalajul dintre Bruxelles și Reykjavik asupra cotelor de pescuit, un pilon al economiei islandeze. Această problemă spinoasă nu a fost discutată niciodată în cursul negocierilor, între iunie 2011 și ianuarie 2013.
Imediat după venirea sa la putere în aprilie 2013, partidul de centru-dreapta a pus capăt discuțiilor.
Partidul progresului (centrist și agrar) al primului ministru Sigmundur David Gunnlaugsson se opune feroce UE, în timp ce Partidul Independenței (conservator, apropiat de mediile de afaceri), mai divizat, a încercat să impună ideea unui referendum ce nu a avut loc.
Islanda a declarat că vrea să mențină "relații și o cooperare strânse" cu UE, cu care țara este legată prin intermediul Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Convenția Schengen, care permite libera circulație a persoanelor.
sursa: agerpres.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
