Sala de expoziţii unde a avut loc evenimentul găzduia o expoziţie de fotografii şi documente istorice intitulată „Destine încarcerate”, care reflecta consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov. În această atmosferă de epocă, mai mulţi istorici şi-au expus opiniile în cadrul mesei rotunde, între ei fiind profesorii universitari, doctorii habilitaţi Alexandru Moşanu şi Anton Moraru, doctorul în drept Mihai Taşcă, doctorul în istorie Gheorghe Cojocaru, preşedintele interimar al AIRM, Gheorghe Negru, viceprim-ministrul Ion Negrei, profesorul universitar Ion Şişcanu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat, conferenţiar universitar Igor Şarov, alţi istorici.
Preşedintele interimar al AIRM, Gheorghe Negru, a menţionat că în R. Moldova semnificaţia ocupaţiei sovietice nu este încă înţeleasă de multă lume. „Victimele şi supravieţuitorii represiunilor comuniste au fost deseori neglijaţi şi desconsideraţi la nivel oficial”. Potrivit lui, printre crimele cele mai oribile din RSSM se numără inventarea unei limbi şi a unei literaturi moldoveneşti, impunerea grafiei ruseşti şi falsificarea istoriei moldoveneşti.
În opinia viceprim-ministrului Ion Negrei, „unele forţe politice de la noi din ţară rămân a fi purtătoare ale mesajului regimului totalitar şi se opun încercărilor de democratizare a societăţii şi revenirii la libertăţile şi drepturile omului”. Doctorul în istorie Viorica Olaru-Cemârtan a subliniat faptul că pactul Ribbentrop-Molotov a avut repercusiuni negative asupra cetăţenilor, făcând victime nu numai printre generaţiile de ieri, dar şi printre tinerii de astăzi, care nu întotdeauna îşi cunosc trecutul.
Comunicările mesei rotunde vor fi transmise ulterior profesorilor de istorie, pentru ca aceştia să aducă la cunoştinţa generaţiei tinere adevărul despre pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
