Evenimentul va avea loc în perioada în care Letonia va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Am avut ocazia să discutăm cu proaspătul ambasador al Letoniei în Republica Moldova, Juris Poikāns, despre ce se va întâmpla la summit și să abordăm unele chestiuni actuale pentru țara noastră.
– A trecut un an de la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Între timp, în Ucraina a început un război, iar în Republica Moldova partidele proruse au câștigat teren. Mai este funcțional acest cadru de relație cu Uniunea Europeană?
– Nu m-aș referi la Parteneriatul Estic (PE) atât de critic, dacă ne-am uita la ceea ce a fost realizat în ultimii cinci ani: au fost semnate trei Acorduri de Asociere cu Moldova, Ucraina și Georgia, am reușit să introducem regimul fără vize cu Republica Moldova și sper că vom reuși să facem același lucru cu celelalte două state. De asemenea, am pregătit deja și un acord de liberalizare a regimului de vize cu Republica Belarus. Credem că relațiile moldo-europene s-au îmbunătățit foarte mult. Acum cinci ani, era foarte dificil să ne imaginăm că cetățenii moldoveni pot călători fără vize în Uniunea Europeană. După decizia Armeniei de a amâna pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere, la care s-a adăugat și răzgândirea fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici în favoarea Rusiei, au intervenit desigur alte circumstanțe. Parteneriatul Estic însă își va continua activitatea și existența, pentru că UE are nevoie de o politică de bună vecinătate cu statele din Europa de Est. Eu cred că în anii viitori, UE va ține cont de faptul că cele șase state incluse în parteneriat sunt totuși diferite. Principiul diferențierii sau principiul stabilirii unor relații bilaterale va fi unul din elementele principale ale Parteneriatului Estic.
– Anterior, Republica Moldova era luată în considerare la pachet cu Ucraina. S-a schimbat cumva abordarea?
– Desigur, din punct de vedere strategic, Ucraina ocupă un loc central în cadrul Parteneriatului Estic. Pe de altă parte, UE va lua în considerare progresul fiecărei țări în parte. Dacă, din punctul de vedere geopolitic, Ucraina este importantă pentru UE, asta nu înseamnă că vom face concesii ucrainenilor. Dacă Moldova va continua să lucreze activ, atunci progresul în relațiile cu Bruxelles-ul nu va întârzia să apară.
– Ce se va discuta la Summitul PE de la Riga de pe 21-22 mai 2015?
– Nu vom semna acorduri importante ca la Vilnius. Noi vom avea posibilitatea să vedem ce a fost realizat între timp. În al doilea rând, e foarte important să ne adunăm la Riga și să găsim căile de dezvoltare a PE, să ascultăm argumentele Belarusului, Armeniei și Azerbaidjanului. Diferențierea, adică abordarea individuală a fiecărei țări în parte, va fi o realitate a Summitului de la Riga. În al treilea rând, noi vom avea posibilitatea să analizăm cum a început să funcționeze Acordul de Asociere cu Republica Moldova. Spre exemplu, datele arată că exporturile pe piața UE au crescut. Acest summit vine să confirme că politica PE este un element important al politicii externe a UE.
Omul se uită și în pașaport, și în portmoneu
– Recent, am avut alegeri parlamentare. Rezultatele au arătat că societatea continuă să fie divizată între Vest și Est. Cum a reușit Letonia să rezolve această problemă?
– Ca majoritatea populației Republicii Moldova să creadă în calea integrării europene, un element important al politicii interne trebuie să fie realizarea reformelor. E clar că omul beneficiază de regimul fără vize, dar când se uită în portmoneu, are atâția bani, câți are. Din acest motiv, calea europeană nu pare atât de simpatică. Și embargoul rus asupra vinurilor și fructelor moldovenești a influențat negativ o bună parte a populației. Drumul european nu va fi ușor. Guvernul trebuie să lupte cu corupția, să facă ordine în justiție și să atragă investiții. Europa poate să intervină cu un sfat, dar toate reformele trebuie să le facă conducerea Republicii Moldova. În țările noastre situația e diferită. Încă în 1995, toate partidele politice din Letonia, inclusiv partidul care reprezenta minoritatea rusă, au semnat un memorandum de susținere a integrării europene. Cu alte cuvinte, chiar și acele partide care erau susținute de populația vorbitoare de limba rusă, nu au pus la îndoială chestiunea intrării în Uniunea Europeană. Nu avem nicio rețetă originală, autoritățile trebuie să comunice cu populația și să demonstreze prin fapte că modelul european de dezvoltare funcționează.
Țările mici nu au dreptul să oprească reformele
– Un mare rol au jucat posturile de televiziune rusești în ajunul alegerilor. Cum am putea lupta împotriva propagandei Kremlinului?
– Cred că e foarte important să creați un produs național de calitate. În condițiile unor relații tensionate cu Europa, Rusia încearcă desigur să-și promoveze punctul său de vedere. Cred că va fi dificil să găsiți altă soluție decât să îmbunătățiți calitatea televiziunilor proprii. Rusia are mai multe resurse, oamenii urmăresc emisiuni de divertisment cu care e foarte greu să concurezi. Ar trebui să ne întrebăm de ce oamenii vor să privească posturi de televiziune rusești. Pur și simplu, populația nu e mulțumită de starea în care se află, vrea să găsească soluții simple, iar Rusia propune prețuri mai mici la gaz sau accesul pe piață proprie. Asta e tot ce poate oferi Rusia în ziua de azi. Pe de altă parte, eu cred că pentru Moldova e necesară reformatarea totală a statului. Letonia este membră a UE de zece ani, dar reformele au loc permanent. Țările, îndeosebi cele mici, nu au dreptul să se oprească.
– Interzicerea posturilor de televiziune rusești ar fi o soluție?
– Nu cred. Bine, fiecare țară are soluțiile sale. Dar nici în Estonia, nici în Letonia, asemenea decizii nu au fost luate. Deputații locali ar trebui să se pronunțe cum văd ei problema asta. Dar cred că cel mai important e să nu lupți împotriva cuiva, dar să lupți pentru o cauză. Eu cred că trebuie să luptați pentru viitorul european al Moldovei.
– Partidele proeuropene au câștigat la limită alegerile. Ce lecție ar trebui să învețe acestea?
– Eu cred că populația Republicii Moldova trebuie să simtă îmbunătățirea nivelului său de viață. Oamenii votează pornind de la chestiuni interne: pensii, salarii, ocrotirea sănătății, transport, grădinițe etc. În următorii patru ani, trebuie să demonstrați că acele instrumente pe care le oferă Europa Moldovei funcționează și schimbă în bine viața oamenilor. Dacă asta nu se va întâmpla, va fi, probabil, și mai dificil la următoarele alegeri.
Am învățat lecția anului 1940 și am intrat în NATO
– Presa și unele partide politice au revenit la problema renunțării la neutralitate și intrarea în NATO. Credeți că este oportună această discuție în contextul agresiunii ruse din Ucraina?
– Nu există un punct de vedere sută la sută indubitabil, deoarece și în UE sunt state bogate și prospere ca Finlanda, Suedia și Austria care au ales să nu fie membre NATO. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să decidă singuri pe ce cale să meargă. Situația se schimbă permanent. Știm că în Ucraina, doar câțiva ani în urmă, NATO nu se bucura de susținere în rândul cetățenilor, iar astăzi, deja mai mult din jumătate a populației vrea să intre în Alianța Nord-Atlantică. E dificil să spui dacă e o soluție bună sau proastă. Pentru statele baltice, NATO a fost una din chestiunile cele mai importante, pentru că am avut parte de o istorie tragică, noi am învățat lecția anului 1940 și eram convinși că putem să ne protejăm independența doar în alianță cu statele democratice. NATO la noi nu a provocat niciodată contradicții, iar când ni se aducea exemplul Finlandei sau al Suediei, noi spuneam mereu că suntem un caz singular.
Soluții simple nu există
– După embargoul impus de Rusia, fermierii moldoveni sunt nevoiți să caute alte piețe de desfacere. Cum au reușit letonii să ajungă pe piața europeană unde e o concurență acerbă?
– Cred că totul pornește de la standardizare și certificare. Și la noi au fost dezbateri și critici, dar, până la urmă, produsele noastre au trebuit să corespundă normelor europene. Procesarea și ambalarea trebuie să fie pusă la punct. Concurența e puternică, multe state produc și vin, și mere, dar, în același timp, văd că georgienii se mișcă rapid pe piața europeană. În cazul nostru, Rusia este unul din primii cinci parteneri economici. Intrarea noastră în UE și reorientarea spre standardele europene nu a influențat relațiile economice letono-ruse. Sancțiunile rusești nu se referă la produsele noastre din pește, băuturi alcoolice sau bomboane. Dar odată impus embargoul, fermierii trebuie să găsească alte piețe de desfacere, altă soluție nu-i. În relațiile noastre cu Rusia tot au fost declinuri, după criza din 1998 noi am pierdut o mare parte din piața rusă, dar soluții simple nu există.
– Ce produse moldovenești se vând în Letonia?
– Tradițional, vinul, dar am văzut că în magazinele din Riga au apărut sucurile moldovenești, nucile… Relațiile economice se dezvoltă încet dar pe o traiectorie ascendentă.
– Cum arată relațiile moldo-letone?
– Câte un pic crește comerțul, studenții moldoveni învață în Letonia. Eu cred că relațiile bilaterale se dezvoltă. Ceea ce poate face Letonia este să ajute Moldova în drumul său spre integrarea europeană. Prin reforme se pot dezvolta relațiile noastre de afaceri. De exemplu, la începutul anilor 90, Polonia și Ucraina se aflau la același nivel. Astăzi, PIB-ul Poloniei e de câteva ori mai mare decât cel ucrainean. Comerțul nostru cu polonezii crește, de ce nu ar crește și cu Moldova sau Ucraina. O Moldovă bogată va fi mult mai atractivă pentru Letonia.
Informația despre Moldova în presa locală totuși e puțină. Imaginea Georgiei e mult mai clară. Dar pe de altă parte, alegerile din Moldova au fost comentate foarte activ la Riga. Moldova își găsește deci locul în presa letonă. Suntem state europene, vom avea întotdeauna subiecte de discuție, dar cred că trebuie să îmbunătățim relațiile stabilind contacte între școli, orașe, universități. La nivel politic relațiile noastre sunt foarte bune.
„În următorii patru ani, trebuie să demonstrați că acele instrumente pe care le oferă Europa Moldovei funcționează și schimbă în bine viața oamenilor. Dacă asta nu se va întâmpla, va fi, probabil, și mai dificil la următoarele alegeri”.
