Justiţia şi Uniunea Europeană

Cine citeşte pe fugă declaraţiile sale ar putea rămâne cu impresia că la Bruxelles există deja o listă cu nişte oameni de la Chişinău care vor trebui arestaţi şi trimiși la închisoare în timp record. Apoi Ion Sturza lasă cumva să se înţeleagă că Republica Moldova merge spre Uniunea Europeană mai mult de nevoie, că este pusă la remorca Ucrainei. Nu în ultimul rând, ni se mai spune că beneficiile pentru populaţie în ceea ce priveşte apropierea de Uniunea Europeană vor fi minime. Un discurs eurosceptic clasic.

Cea mai mare îngrijorare a lui Ion Sturza rămâne faptul că de la Bruxelles se vor face presiuni mari pentru combaterea corupţiei din Republica Moldova. Mai-mai că îl văd pe Ion Sturza făcând cu ochiul către vest, aşa, ca şi cum ar spune: „ia priviţi ce s-a întâmplat în România!” Ce s-a întâmplat în România s-a întâmplat foarte bine – se întâmplă în fiecare săptămână şi urmează să se mai întâmple. Din păcate, modernizarea societăţii româneşti – indiferent de ce mal al Prutului este vorba – e departe de a se fi încheiat. Secolul fanariot a lăsat foarte multe rădăcini bolnăvicioase. Sistemul de administrare din Imperiul Otoman era unul în care ceea ce noi percepem azi drept corupţie constituia regula, nu excepţia. Domnitorul îşi cumpăra tronul de la sultan, marii dregători îşi cumpărau funcţiile de la domnitor, ispravnicii şi le cumpărau pe ale lor de la marii dregători şi tot aşa. Fiecare funcţie cumpărată trebuia exploatată pentru amortizarea investiţiei şi crearea unui profit – de preferinţă unul cât mai mare. Sistemul a fost modificat târziu, în secolul al XIX-lea prin adoptarea brutală a legislaţiei franceze în dreapta Prutului, respectiv prin aplicarea forţată a sistemului legislativ ţarist în stânga acestui râu. Însă secolul fanariot, întins pe multe generaţii, a lăsat în urmă oameni gata să ocolească legile noi şi să îşi cumpere şi exploateze funcţiile ca mai înainte. Acest model fanariot a fost mult mai bine înrădăcinat decât se poate crede şi a supravieţuit indiferent de sistemele politice. A dus de râpă România din perioada interbelică şi a reuşit să înflorească chiar şi în sistemul comunist. Ultimii 20 de ani sunt o dovadă a re-înfloririi sale.

Modernizarea şi separarea puterilor în stat nu sunt vorbe goale pentru Uniunea Europeană. Combaterea corupţiei este principalul instrument al modernizării poporului român, într-o perioadă de pace şi relativă siguranţă geopolitică ar trebui să fie o şansă de regenerare. Eliminarea modelului economic şi administrativ fanariot care supravieţuieşte încă din secolul al XIX-lea ar trebui să devină un obiectiv pentru clasa politică. Ion Sturza are dreptate: R. Moldova va fi supusă unui „cutremur” şi slujitorii justiţiei de la Chişinău vor avea foarte mult de lucru în anii următori. Întrebarea-cheie este: cât de benefică poate fi conservarea reţelelor de corupţie? Iar „listele” de la Bruxelles să ştiţi că sunt publice, nu sunt făcute de nişte troici cekiste pitulate prin subsoluri. Le poate găsi oricine în ziarele de la Chişinău.