Klaus Iohannis încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România

„În viziunea României (…) există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (…) România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România", a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti", potrivit Agerpres.

El a arătat că România sprijină şi dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană. În același timp, Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acţiune este asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO, punctând că în acest sens creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate.

El a spus că procesul de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre este în desfăşurare, dar că aceasta nu şi-a atins potenţialul. Şeful statului român a menţionat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Preşedintele Iohannis a arătat că aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul NATO din iulie.

Potrivit şefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi de nevoia constantă de adaptare.

El a indicat că obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi rolul ţării noastre în NATO, dar şi în UE.

„Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice", a spus şeful statului, arătând că Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.

Totodată, Iohannis a spus că România va continua să susţină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor şi să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. „România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO", a arătat el.

Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, preşedintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane din Europa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.

CEPA este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăţilor europene.  

Sursa: agerpres.ro