Deși președintele Barack Obama, aflat la putere din ianuarie 2009, a refuzat intervenționismul militar în războaiele din lumea arabă și a încercat o reconciliere cu țările musulmane, el lasă Statele Unite într-o stare de conflict permanent contra ‘terorismului’ islamist, estimează experții.
"Chiar și la 15 ani după 11 Septembrie, războaiele din Orientul Mijlociu, metastazele Statului Islamic, radicalizarea online și atentatele din Europa și America împiedică îngroparea paradigmei ‘războiului mondial contra terorismului’", estima vineri Tamara Cofman Wittes, director pentru cercetări în cadrul Brookings Institute.
De fapt, prima putere mondială încă este angajată militar, de o manieră limitată sau doar logistic, în multiple teatre de operațiuni: în Siria și în Irak contra grupării Stat Islamic, în Afganistan, în Libia, Yemen, Somalia sau Nigeria pe fondul unei ascensiuni rapide a islamiștilor.
”Obama crede că trebuie să evite marile războaie care agravează lucrurile”, explică Hussein Ibish, cercetător la Institutul privind țările arabe din Golf, cu sediul la Washington.
Costurile umane și financiare implicate sunt limitate, în contexul în care între 2001 și 2014 au murit 5.300 de soldați americani și alți 50.000 au fost răniți, în perioada analizată fiind cheltuite 1.600 de miliarde de dolari pentru campaniile militare din Irak și Afganistan, potrivit Congresului SUA.
Această politică militară a președintelui Barack Obama a culminat, în mai 2011, cu uciderea în locuința sa din Pakistan a liderului rețelei teroriste Al-Qaida, Osama Bin Laden, vinovat pentru atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA.
Dar, în opinia lui Hussein Ibish, această ‘folosire limitată a resurselor’ militare pare a fi un război neîntrerupt. ”Este chiar mai mult decât un război permanent întrucât resursele militare limitate nu pot schimba cu nimic instabilitatea” dată de conflictele regionale, adaugă Ibish, în opinia căruia administrația Obama ‘a acceptat ca haosul actual să fie de nerezolvat’.
În ceea ce privește criza din Siria, nu este avută în vedere nicio soluție durabilă, în pofida intervențiilor militare și diplomatice ale Statelor Unite și Rusiei, iar o reangajare militară de anvergură în Orientul Mijlociu nu figurează deloc în programele celor doi candidați la alegerile prezidențiale de pe 8 noiembrie din SUA, Hillary Clinton și Donald Trump, adaugă AFP.
Sursa: Agerpres
