Orice ştiinţă este relativ limitată, dar prostia nu are margini… Minciuna şi teroarea au fost armele dintotdeauna ale regimurilor dictatorial-totalitare – mă refer, înainte de toate, la cele de sorginte comunistă şi fascistă. Minciuna tot minciună rămâne, oricât de mult ai înzorzona-o cu gogoşele demagogice lipsite de orice logică. Acest adevăr a fost atât de evident la întâlnirea de marţi, 16 noiembrie, cu alegătorii, a liderului comuniştilor moldoveni, V. Voronin, la Drochia, încât o parte dintre cei prezenţi au preferat să părăsească sala, nefiind în stare să suporte bădărăniile acestui moşneag brutal, agresiv, mincinos şi, se vede, nu prea mers la biserică.
Acesta a fost prezentat oficial ca „tovarăşul Voronin”. Alegătorii, aduşi din toate ungheraşele „roşii” ale raionului, s-au dovedit a fi bătrânei şi băbuţe care şi-au trăit tinereţea pe timpurile lui Beria. „Papa”, cum îi zic comsomoliştii locali, a fost acompaniat de Viorel Melnic, vameşul, originar dintr-un sat al raionului Drochia, candidat pe lista PCRM, şi Ghenadie Morcov, un fel de parlamentar comunist, care două mandate consecutive în Parlament nu a deschis gura să rostească măcar „hâr”. În rest, rămâne să te miri: de unde atâta slugărnicie, ignoranţă şi fanatism la bieţii moldoveni de la ţară, ajunşi la bătrâneţe, care l-au întâmpinat pe „vojdi” cu nişte jalnice ovaţii „Pobeda!” („Victorie”- n.a.), ce au avut efectul sonor al unui pârţ într-un lighean cu apă. Gauleaiterii din partea locului, în luările lor de cuvânt, au făcut multe referinţe mincinoase şi făţarnice la multiplele (?!) proiecte, nerealizate, de altfel, de tipul „Satul Moldovenesc” şi, în acelaşi timp, replici dure la adresa AIE care, chipurile, într-un an a distrus totul. Cei cu mintea lucidă, prezenţi în sală, imediat şi-au pus nişte întrebări: ce putea să distrugă AIE într-un singur an? Ceea ce nu au realizat comuniştii în opt ani? Cum poţi distruge ceva ce nici nu există?
În ceea ce priveşte „mesajul” electoral, cei prezenţi au avut rara ocazie să se întâlnească cu minciuna şi obrăznicia în carne şi oase. Au fost rostite atâtea bârfe, demne de cele mai guralive băborniţe de la piaţă, cu ură necamuflată faţă de băştinaşi şi faţă de toată intelectualitatea şi oamenii de valoare din această ţară, încât, volens-nolens, m-am întrebat: Doamne, dacă-i aşa, ce-l ţine pe acest pământ, de ce nu pleacă acolo unde consideră dânsul că nu sunt „lepădături”, „otbrosî obşcestva” (pleava societăţii – n.a.), „bîdle”, „mudaci” etc., etc.? Toţi liderii AIE au fost caracterizaţi în cele mai urâte „jargoane”, care i-au dat în vileag lipsa de cultură elementară, brutalitatea, aroganţa şi instinctul de animal sătul care, după ce s-a săturat – răstoarnă treuca. Cei prezenţi, în mare măsură, au rămas stupefiaţi de o asemenea prestaţie a celui care a condus această ţară, timp de opt ani de zile, după bunul său plac. Dar, tot ei au ajuns la concluzia că, poate, aşa e mai bine. Mulţi dintre ei au avut ocazia să-l vadă şi să-l audă pentru prima dată pe şeful comunist şi impresiile ce le-a produs asupra lor hainul bătrân nu au fost deloc în favoarea lui. Pe ici-colo, el încerca să frapeze publicul cu cunoştinţe din domeniul folclorului, cu procedee „oratorice” de-acasă, cum ar fi: „…în poveştile populare, Făt-Frumos s-a bătut cu balaurul ce avea trei capete, iar eu mă bat cu un balaur cu patru capete…” – bineînţeles, cu trimitere la cei patru lideri ai Alianţei. Fiecăruia dintre ei, Voronin le-a găsit câte un epitet, iar pentru sine, cel mai deştept din această ţară, şi-a ales calificativul de… Făt-Frumos. De unde?! Dacă stai şi de gândeşti, în cei opt ani de guvernare, acest „Făt-Frumos” al Moldovei a transformat ţara în Statul-Palmă-Barbă-Cot. Încălecat pe mârţoaga sa jerpelită a minciunii, acest Strâmbă-Lemne, dacă vine vorba de folclor, seamănă venin la adresa unora şi vorbe lăudăroase despre el, peste tot, dar, tot mai puţini oameni îi dau crezare.
Alexandru Bobeică,
or. Drochia
