La Străşeni, Troiţa deportaţilor nu-şi găseşte locul

În 2006, Primăria Străşeni a dat curs unui demers al Asociaţiei „Memoria” a foştilor deportaţi din oraş, adoptând decizia de a instala o troiţă şi patru plăci comemorative pe care să fie scrise toate familiile deportate de aici în Siberia. Gheorghe Severin, proprietarul unui teren învecinat cu cel alocat monumentului, a contestat în judecată decizia. Instanţa de judecată i-a făcut lui dreptate, anulând autorizarea monumentului. La începutul lunii iunie, primăria din nou adoptă un act prin care permite instalarea troiţei. Dar Severin spune că şi pe acesta l-a atacat în instanţă.

„Visul nostru e să avem la Străşeni un monument în memoria deportaţilor. Dar megieşul nostru şi-a pus o poartă acolo şi nicidecum nu ne lasă să-l instalăm. Ne face mari necazuri şi am cerut autorităţilor să ia măsuri. Monumentul este gata de câţiva ani şi n-avem unde să-l amplasăm”, spune Vasile Sireţeanu, membru al Asociaţiei „Memoria” a foştilor deportaţi din localitate. Potrivit aceleiaşi surse, monumentul trebuia să fie instalat acum un an, pe 6 iulie, când s-au împlinit şase decenii de la al doilea mare val de deportări. Atunci, foştii deportaţi au săpat fundaţia, iar vecinul a venit şi a astupat-o. Mai nu s-au luat la bătaie chiar pe locul monumentului. Membrii Asociaţiei susţin că Severin îşi ţine maşinile parcate pe acel loc fără remuşcări, chiar dacă şi rudele lui au fost deportate.

Troiţa este făcută din piatră de Cosăuţi şi stă depozitată la Cosăuţi, pentru că foştii deportaţi n-au unde o depozita. Vasile Sireţeanu susţine că, în ultimul timp, la rezolvarea acestei probleme s-a implicat şi Consiliul raional, şi alte autorităţi din oraş (reprezentanţi ai primăriei, ai asociaţiei, comisarul, jurişti) care verifică şi monitorizează legalitatea documentaţiei. Locul monumentului este la intersecţia străzilor Mihai Eminescu cu Polihronie Sârcu, ceva mai sus de Biserica „Sf. Vineri”, cândva centrul satului, unde se făcea joc.

Viceprimarul de Străşeni, Gheorghe Caraman, susţine că cetăţeanul Severin, în urmă cu un an, şi-a făcut gard şi poartă fără autorizare, deşi a fost preîntâmpinat. De asemenea, şi-a construit neautorizat un garaj pe loc public. „Noi nu putem să-l dăm în judecată. Am sesizat Inspecţia de Stat în Construcţii, care demult trebuia să ia măsuri”, afirmă viceprimarul. Caraman spune că terenul lui Severin este o pajişte goală îngrădită, iar la poarta şi pe locul unde trebuie să fie monumentul el îşi ţine microbuzele pe care le are. „Este împotrivirea unui cetăţean departe de lege, care crede că se poate cumpăra orice – consilieri, procuratură, justiţie. Nu va putea cumpăra însă durerea celor care au fost deportaţi şi care au suferit toată viaţa. El le scuipă în suflet. Lotul său are vreo 150 metri de hotar şi putea să pună poarta oriunde, nu neapărat pe cei cinci metri alocaţi pentru monument”, afirmă viceprimarul Caraman. Funcţionarul mai spune că acum se fac ultimele modificări în planul cadastral, certificatul de urbanism, precum şi coordonarea cu Ministerul Culturii a inscripţiilor de pe monument.

Gheorghe Severin îl contrazice pe viceprimar. El susţine că, în urmă cu zece ani, a cumpărat acel teren, unde cândva a existat o Casă de deservire socială, care a fost demolată, şi că terenul în hotarele de astăzi este înregistrat la ÎS „Cadastru”. „Le-am spus că le dau şi eu ajutor vreo două mii de lei, numai să instaleze monumentul doi metri mai încolo. Problema nu e a mea, e a lor…”, spune Severin, care administrează mai multe curse de transport de pasageri în oraş. Proprietarul terenului ne-a relatat că a atacat şi a doua decizie a primăriei, întrucât aceasta nu avea dreptul să emită o a doua hotărâre pe acelaşi subiect. Deşi nu-i împotriva monumentului, Severin afirmă că „locul nu-i potrivit”. „Monumentul închinat victimelor deportărilor trebuie să fie la gară, aşa ca în mai multe oraşe. Nu-i potrivit să fie la poarta omului. Trebuiau să mă anunţe”, susţine el.
Ca şi în alte părţi, la Străşeni se face mare scandal în jurul monumentului deportaţilor, deşi este vorba doar de o troiţă.