Istorie

La Unirea Basarabiei cu România /// Zbor cu avionul spre Hotin şi Cetatea Albă în 1930

Odată aranjată viaţa internă a României după Marea Unire din 1918, s-a pus problema legăturii rapide între provinciile istorice şi oraşele mari din interiorul regatului, inclusiv în interiorul unei regiuni. Alta decât cea cu trenul sau cu automobilul, mult mai rapidă – cu avionul. Pentru ca basarabenii să beneficieze de avantajul acestor deplasări, Direcţia Aviaţiei Civile din Bucureşti a întocmit, în anul 1930, special pentru Basarabia, un proiect de legătură aeriană dintre Chişinău şi principalele oraşe ale României, dar şi în cadrul capitalelor judeţene din Basarabia.

În scopul propagării acestei idei printre locuitorii Basarabiei, un avion al Direcţiei Aviaţiei Civile din Bucureşti s-a deplasat, la 28 octombrie 1930, în Basarabia, unde a vizitat oraşele Hotin, Cernăuţi, Bălţi, Orhei, Tighina, Cahul, Bolgrad, Cetatea Albă şi Ismail. Totodată, în cadrul acestei vizite urma să se aleagă terenuri pentru aeroporturi. Rezultatul vizitei a fost peste aşteptări: autorităţile civile şi militare, dar şi populaţia au primit cu entuziasm propunerea aviatorilor. La întrevederi s-a constatat că primăriile oraşelor vizitate au deja fondurile necesare cumpărării unui avion, sumele variind între 200.000 şi 1 milion de lei. În scurt timp, în toate judeţele s-au constituit asociaţii pentru navigaţie aeriană, reunite în Asociaţia civilă din Basarabia pentru navigaţie aeriană.

Nu s-a pus problema beneficiului pecuniar imediat. În acest sens, se preciza că „în anii următori, când populaţia se va obişnui cu transporturi aeriene, veniturile vor fi mult mai mari şi vor acoperi cu un surplus cheltuielile de investiţie făcute în primul an”. Pentru primul an de zbor se planifica un buget total de 28.890.570 lei.

Potrivit proiectului, pentru legătura aeriană cu oraşele din afara provinciei, inclusiv cu capitala Ţării, urmau să se instituie următoarele rute: Chişinău – Galaţi – Bucureşti şi retur, precum şi ruta Chişinău – Cernăuţi.

În interiorul Basarabiei, proiectul prevedea deschiderea a trei linii, cu centrul la Chişinău, cu deplasări la nordul, sudul şi estul Basarabiei, în principalele oraşe din zonă, anume:
1) Chişinău – Cetatea Albă;
2) Chişinău – Bălţi – Hotin;
3) Chişinău – Orhei – Soroca.
Fiecare rută aeriană avea câte un avion, al patrulea urma să rămână în rezervă la Chişinău. Se preconiza deschiderea încă a unei rute: Chişinău-Ismail.

Cursele urmau să fie efectuate cu avioane de transport cu trei-patru locuri pentru pasageri, cu motoare a căror putere era de circa 200-250 CV. Scopul acestor zboruri era să se ajungă în orice colţ al Basarabiei, dus-întors, într-o singură zi. De acest avantaj puteau beneficia atât persoanele de rang înalt, inclusiv corespondenţa oficială, poşta, cât şi cei care desfăşurau activităţi de business, populaţia.

Să ne imaginăm un zbor împreună:
Cursa Chişinău – Cetatea Albă. Distanţa de 150 km urma să fie parcursă într-o direcţie timp de o oră de zbor (s-a calculat reieşind din viteza de 160 km/oră a avionului), iar o cursă completă, tur-retur, în două ore. Plecarea din Chişinău era stabilită pentru ora 6.00, iar sosirea la Cetatea Albă era planificată la ora 7.00. După o pauză de 30 min., decolarea din Cetatea Albă spre Chişinău era fixată pentru ora 7.30, iar sosirea în capitala Basarabiei la ora 8.30.

Cursa Chişinău – Bălţi – Hotin. Având ca centru important oraşul Bălţi până la hotarul de nord al Basarabiei, s-a decis o escală în capitala de nord a Basarabiei. Distanţa de 240 km dintre Chişinău şi Hotin trebuia efectuată pe-o direcţie într-o oră şi 40 min., iar tur-retur – în trei ore 20 min. Decolarea din Chişinău era planificată la ora 6.10, sosirea la Bălţi era stabilită pentru 6.50. La Bălţi, după o pauză de 20 min., la 7.10, avionul îşi lua zborul spre Hotin şi ajungea la destinaţie la ora 8.10. Returul spre Bălţi era stabilit pentru ora 10.00, unde se ajungea într-o oră, adică la 11.00. Urma apoi o pauză de mai multe ore, căci decolarea spre Chişinău era fixată la ora 18.00, iar la Chişinău se ajungea la ora 19.00.

Cursa Chişinău – Orhei – Soroca. Şi în cazul acestei curse s-a decis o escală la Orhei. Distanţa totală dintre Chişinău şi Soroca era de 140 km. Cursa urma să se efectueze într-o oră de zbor, iar cea completă – în două ore. Plecarea din Chişinău era stabilită pentru ora 6.30. Zborul până la Orhei avea să dureze 15 min., iar după o pauză de 15 minute, la ora 7.00, se decola spre Soroca, unde se ateriza la ora 7.40. Returul spre Chişinău era planificat pentru ora 8.15, cu sosirea la Orhei la 8.55. Spre Chişinău se decola la 9.10 şi aici se ateriza la 9.25.

Cursa Chişinău – Ismail. Au fost efectuate calcule şi pentru ruta de rezervă. Distanţa de 200 km dintre Chişinău şi Ismail urma să fie parcursă timp de o oră şi 20 min. Decolarea era fixată pentru ora 16.00, iar sosirea la Ismail era la ora 17.20. Returul era stabilit pentru ora 17.40, sosirea în Chişinău urmând a fi la ora 19.00.

Anual, pe fiecare rută urmau să fie efectuate 240 de curse complete. Se preconiza construcţia a două aeroporturi/hangare în punctele extreme ale Basarabiei: Hotin şi Cetatea Albă.

Costul biletelor. Taxa pentru un km de zbor se stabilise de 4 lei, la care se adăugau 100 lei taxa fixă de bilete. Astfel, pentru cursa Chişinău – Cetatea Albă, biletul costa 700 de lei (distanţa 150 km x 4 + 100). Costul unei curse complete tur-retur era de 2.224 lei.
Pentru cursa Chişinău – Bălţi – Hotin costul biletului era: până la Bălţi de 500 de lei (100 km x 4 + 100), iar de la Bălţi la Hotin 600 lei, în total – 1.100 lei. Costul unei curse complete era de 4.071 lei.

Cei care doreau să zboare la Orhei trebuiau să plătească 260 de lei, iar biletul de la Orhei la Soroca costa 500 lei, în total, biletul la cursa Chişinău – Soroca costa 760 de lei. Costul unei curse complete era de 2.224 lei.
Preţul biletului pe ruta Chişinău – Ismail era de 900 de lei. Costul unei curse tur-retur era de 2.965 lei. Pentru biletele dus-întors urma să se acorde o reducere de 25% din costul biletului.

Aşadar, verificaţi ceasurile, ca să nu întârziem la avion…

dr. în drept, Mihai Taşcă,
pentru TIMPUL (11 martie 2011)

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *