Motivul nemulţumirii lui Lukaşenko este că Rusia nu le vinde belaruşilor energie la preţurile practicate pe piaţă internă şi refuză să cumpere produse din Belarus, ceea ce duce la epuizarea bugetului Guvernului de la Minsk.
Cu câteva zile în urmă, preşedintele Belarus făcea elogii la adresa CSI, când vorbea despre succesul integrării post-sovietice. Iar marţi a izbucnit pe neaşteptate într-o tiradă furioasă împotriva Rusiei, care se pare că este un obstacol în calea integrării. Într-o conversaţie cu Grigori Rapota, secretarul de stat al Uniunii Rusia-Belarus, Alexandr Lukaşenko a cerut Rusiei „să decidă” viitorul proiectelor comune de integrare.
„Nu am ascuns şi nu voi ascunde: prea multe probleme care au existat în ţară noastră, prea multe critici la adresa nu numai a integrării la nivelul celor două state, dar, de asemenea, la nivelul Uniunii Economice Eurasiatice, CSI … Principalul lucru este, desigur, Uniunea economică euroasiatică şi Uniunea Belarus-Rusia”, – a spus Lukaşenko. Potrivit acestuia, anul trecut, relaţiile comerciale şi economice dintre Belarus şi Rusia „nu au fost la cel mai bun nivel”.
Altfel spus, Belarus nu mai obţine beneficii din vânzările de produse pe piaţă rusă.
„Nu e bine. Cifra de afaceri a scăzut, dar am adăugat în termeni de volume. Aşa că am început să furnizăm volume mari, dar la jumătate din preturie anterioare. Care este beneficiul Belarus din acest comerţ? Practic niciunul, – este supărat Lukaşenko. – Batem pasul pe loc de mai multe luni, nu putem ajunge la un acord asupra preţului gazului. În acest sens, Rusia a redus livrările de petrol în Belarus. Noi o percepem că pe o presiune asupra Belarus, dar nu voi permite acest lucru, nici belaruşii”, afirmă preşedintele belarus.
Aleksandr Lukaşenko a adăugat că în livrările către Rusia sunt blocate unele mărfuri din Belarus, în special produsele alimentare. „Livrăm în Europa fără probleme, dar în Rusia, nu ştim de ce, ele nu sunt calitative, nu corespund standardelor. Dar este clar: atunci când livrăm un produs de calitate la preţuri accesibile în Rusia, lovim buzunarele oligarhilor din agricultură rusă. Ei pun presiuni asupra guvernului, iar guvernul da comandă funcţionarilor de la Rosselkhoznadzor, şi aşa mai departe – este convins Lukaşenko. – Ei permit livrările de la trei fabrici, – dar opresc de la alte cinci, apoi permit de la cinci – opresc alte şase. Este o presiune evidenţă”.Puţin Lukaşenko
Ca urmare, preşedintele Belarusului, în mod deschis, a ameninţat că va începe să reducă proiectele comune cu Rusia.
„Ne-am săturat, aşa nu mai poate continuă. Dacă acest lucru va continuă va spun, de ce să întreţinem un aparat de specialişti la Moscova…Acolo sunt 1.000 de specialişti în aşa-zisul guvern al CEEA”, – a spus Lukaşenko.
„Se încalcă tot ce s-a stabilit… Trebuie să stabilim în mod clar: fie mergem mai departe, spre o integrare profundă a statelor, fie nu”, – a spus Lukaşenko.
Nu este prima oară când preşedintele belarus ameninţă cu ieşirea din CEEA.
”Istoria relaţiilor Rusia-Belarus din ultimii ani în mod constant a fost însoţită de tot felul de războaie comerciale. Au existat războaie ale „laptelui”, „cărnii”, „zahărului” şi „războiul gazelor””, – spune Vadim Iosub, analist senior la societatea financiară Alpari.
Acum se desfăşoară „războiul gazelor”. Pe de o parte, există un acord politic privind preţurile cu venituri egale la gazele pentru Rusia şi Belarus. Dar, pe de altă parte, având în vedere actualul contract cu „Gazprom”, perspectivele tranziţiei la preţuri egale sunt minime”.
„Principalele probleme sunt gazele, petrolul şi produsele agricole. Datoriile sunt în creştere şi Rusia nu este dispusă să reducă preţurile gazelor naturale. Mai mult decât atât, Rusia a redus şi livrările de petrol, de care depinde bugetul din Belarus, „- afirmă economistul belarus Lev Margolin.
Potrivit lui Margolin, Lukaşenko nu va riscă măsuri drastice, dar va continuă să se certe cu Moscova. „Nu întâmplătoare este şi alegerea interlocutorului. Rapota conduce aparatul Uniunii, şi, că atare, are acces la primele persoane din Rusia. Lui i s-a dat în mod clar de înţeles că, dacă decizia în problemele Belarusui nu este favorabilă, să se aştepte la mici şi cicălitoare piedici”, – a spus expertul.
„Pe 11 septembrie, la o secţia de votare, Lukaşenko a declarat că va bate palmă cu Puţin în dispută gazelor în termen de două zile. Acelaşi termen limita a fost repetat pe 12 septembrie. A trecut o săptămâna şi problema nu s-a urnit”, afirmă comentatorul politic Iuri Drakohrust, de la Radio Liberty.
sursa: paginaderusia.ro
