Insistența unui judecător din Spania de a-i aresta pe capii bandelor rusești din țara sa a întărit suspiciunile privind strânsa legătură între lumea interlopă rusă și Kremlinul condus de Vladimir Putin. Corespondentul Europei Libere la Moscova, Carl Shreck ajunge la concluzia că după colapsul fostei Uniuni Sovietice, membri ai grupărilor criminale ruse au ajuns la putere cu ajutorul „mușchilor”, încurajând dezvoltarea unei caste de „gangsteri”, provenită din rândul sportivilor.
În dimineața zilei de 17 decembrie 1988, un grup de bărbați, cei care de obicei sunt prezentați ca fiind bandiți, în frunte un fostul boxer poreclit „Broiler”, a venit să-și ia revanșa în fața unui alt grup de bătăuși, care cu o zi înainte l-au snopit în bătăi. Motivul cerții: două geci de piele vândute de un comerciant ce obișnuia să-i plătească lui „Broiler” pentru protecție. În spațiul post sovietic această protecție se mai numește „crâșa”. Confruntarea a avut loc în preajma stației de trenuri Deviatkino, în nordul Leningradului, astăzi Sankt Petersburg.
„Mafia state” de Luke Harding
„Mafia state” de Luke Harding
Spiritele s-au aprins ,„Broiler” l-a înjunghiat pe unul dintre rivalii săi, antrenorul de arte marțiale poreclit „Fedia Crimea”, acesta a murit la spital o zi mai tâziu. Încăierarea a dus la scindarea mafioților din oraș în două grupări: Tambovskaia și Malișevskaia. Cele două sindicate criminale sunt acuzate acum de instanța spaniolă Audencia Nacional de asasinate, trafic de arme, extorcări de fonduri, mită, droguri și spălarea banilor murdari.
În anii care au urmat, cele două grupări au stabilit strânse relații cu politicieni de la vârful puterii, în orașul în care președintele rus Putin a copilărit și și-a început cariera politică.
„În St. Petersburg, între anii 1992 și 1995 puterea era în mâinile gangsterilor, proveniți majoritatea din anturajul sportivilor”, își amintește Evgheni Vîșenkov, un proeminent jurnalist rus, fost anchetator în St. Petersburg.
După destrămarea Uniunii Sovietice, cheltuielile statului rus pentru sportivi s-au micșorat, iar sportivii au fost nevoiți să renunțe la visele lor de glorie atletică și, în cele mai dese cazuri au devenit bodyguarzi, majoritatea lipsiți de milă.
Pentru că o bună parte dintre aceștia au crescut alături de liderii lumi interlope din Leningrad, au întrezărit posibilitatea de a avea o viață luxoasă, diferită de cea la care au visat în perioada sovietică:
„Interlopii s-au împrietenit cu boxerii. Îi invitau la restaurante și le arătau ce înseamnă, de fapt, viața bună. Ceasuri scumpe, haine frumoase, jazz… iar boxerii nu au avut parte de așa ceva în trecut. Ei îndurau sărăcie. Încetul cu încetul sportivii s-au apropiat de interlopi și s-au angajat să-i apere”, spune jurnalistul Evgheni Vîșenkov.
Sportivii gangsteri puteau fi identificați cu ușurință: erau îmbrăcați în traininguri, purtau lanțuri de aur, erau tunși foarte scurt, aveau mușchi umflați, de asta erau porecliți „kaciki” de la cuvântul rusesc „качать” adică „a pompa”.
„Așa a luat naștere o nouă armată, iar mai târziu aceasta a început să aibă pretenții: de ce să stea la ușă, să-i păzească pe alții? Nu mai vrem să purtăm blugi, vrem să conducem mașini luxoase. De ce să mâncăm icre roșii când ne putem delecta cu caviar negru? Încetul cu încetul aceștia se implică în afaceri. Nu erau citiți dar erau siguri pe ei”, spune jurnalistul Evgheni Vîșenkov.
Numărul mare sportivilor-mafioți nu a trecut neobservat de Washington. Într-un raport realizat de CIA în 1991 despre crima organizată arăta că „deseori, bandiții erau recrutați din rândul sportivilor pentru că aveau acces la armament, mașini, bani și aveau legături în străinătate”, se arată în raport.
Citiți mai departe pe europalibera.org
