Suntem în anul 2015, când minimul de existență pentru un pensionar, calculat de Biroul Național de Statistică (BNS), este cu puțin peste 1400 de lei. Asta înseamnă că acești bani ar trebui să-i ajungă unui vârstnic pentru ca să supraviețuiască 30 de zile. Anume să supraviețuiască, pentru că o asemenea sumă cu greu îți ajunge pentru alimente, nu încă să mai achiți căldura, lumina, gazul, apa sau să-ți cumperi medicamente. Tot potrivit BNS, mărimea medie a pensiei lunare, stabilite pentru limită de vârstă, depășește cu puțin suma de 1000 de lei. Asta înseamnă că sunt persoane care primesc mai mult (procurorii, judecătorii, polițiștii etc), însă majoritatea oamenilor au mai puțin decât 50 de dolari pe lună.
Sunt cazuri și mai grave… Peste 5000 de bătrâni din Moldova au o pensie de numai 129 de lei. Nici 6 euro pe lună. Într-o asemenea situație au ajuns cei care n-au muncit sau care nu pot demonstra prin acte că au lucrat. Cu o asemenea „pensie” statul îi condamnă direct la moarte, ba chiar îi execută public! Cei care mai pot munci, găsesc soluții, se adaptează, însă pensionarii țintuiți la pat, se sting în tăcere!
Potrivit legii, pentru o pensie minimă, de 860 de lei, femeile trebuie să contribuie la sistemul asigurărilor sociale 30 de ani, iar bărbații – 32.
Cele mai mari pensii le au persoanele care au lucrat în domeniul apărării, aviației, justiției, precum și foștii deputați, miniștri sau președinți. Eu sunt jurnalist, nu mă încadrez în niciuna dintre categoriile privilegiate. Tot această meserie planific s-o practic și pe viitor. Prin urmare trebuie să mai lucrez încă minimum 29 de ani, să contribui cu câte aproape 2000 de lei lunar, din salariu, ca să pot beneficia de cei 860 de lei. Dacă voi plăti impozite doar 15 ani, atunci voi avea jumătate din această sumă. Respectiv, peste 38 de ani, în anul 2053, dacă sistemul va funcționa la fel, eu voi avea o pensie de aproape 40 de euro, deja depinde care va fi cursul valutar atunci.
Iată de ce mă tem să ajung pensionar în Moldova!
