Noi parcă nu înțelegem că războiul din Ucraina e și un război împotriva noastră.
Pentru noi războiul rușilor împotriva ucrainenilor parcă ar avea loc pe alt continent.
Putem ore întregi să dezbatem la „televiziunile libere” ce a spus un pezevenchi politic (Petrenko) despre alt pezevenchi politic (Voronin), fără să auzim katiușele rusești de după geam.
Noi, anesteziați, de o conducere care e convinsă că Rusia este „partenerul nostru strategic”, am pierdut instinctul de autoconservare.
Într-un cuvânt, noi mai credem în himere.
Putin însă, crede în bomba atomică, nu în „prietenia de veacuri” cu moldovenii. Dovadă, declarația de ieri a ministrului de externe a Rusiei, Lavrov: dacă ucrainenii vor încercă să recupereze Crimeea, Rusia va aplica arma atomică. (Știrea e difuzată de RIA „Novosti”). Cităm: „Noi nu sfătuim pe nimeni să atace Crimeea. Doctrina noastră națională de securitate prevede foarte clar măsurile care urmează să fie întreprinse în acest caz”.
Care sunt aceste „măsuri”? Conform respectivei concepții, revăzută la indicația lui Putin în 2009, Rusia, pentru a-și apăra teritoriul național, are dreptul să aplice arma nucleară. Precum se știe, recent, Rusia a „inclus” Crimeea în componența teritoriul ei național. Astfel, pentru a o ”apăra” – poate recurge și la bomba atomică.
Crede cineva că Putin nu e în stare la așa ceva?
Valiza atomică e pe mâna lui. Credeți că acestui om îi va tremura mâna și nu va apăsa pe buton?
Eu cred că e în stare.
Și mai cred că războiul din Ucraina e și un război împotriva noastră. Iar pe timp de război ar trebui să gândim și să acționăm altfel decât la o permanentă nuntă extremală moldovenească (cu sau fără participarea lui Roman Iagupov de la „Zdob și Zdub”).
