Mama lui cu rusul lui..!

Dar nu despre această vorbă e …vorba. Și nici despre atitudinea mea sau și a altor moldoveni față de ruși. E vorba, invers, de atitudinea – iubirea! – rușilor față de noi.

Mult timp nu am înțeles de ce rușii au avut atâta nevoie ca noi, românii moldoveni, să-i iubim. Să-i zicem „frate mai mare„, să-i vorbim limba, să-i împrumutăm năravurile și să-i iubim. Dar nu oricum, ci fierbinte, cu credință și recunoștință. Am avut nefericirea să văd cum ne învăța rusul să-l iubim încă din fragedă copilărie. M-am născut într-un sat pe malul Prutului, cu pichet de grăniceri și cu granița de stat a URSS în fundul grădinii. Granița și grănicerii ruși erau o adevărată sperietoare. În cartea regretatului Aurel Scobioală „Scriitorii când erau copii” am descris o pățanie din copilărie despre aruncatul cu bulgări dintr-o țară în alta… Vorba e că nu ni se permitea să ne apropiem de sârma ghimpată, noi însă, pândeam când nu treceau rușii (grănicerii) și aruncam cu bulgări, pe deasupra Prutului, în România. Vă imaginați ce probleme aveam când ne prindeau rușii ocupându-ne cu asta.

Apoi am gustat din farmecul iubirii față de „fratele mai mare” în primii ani de școală. A doua zi de Paște, un zbir de „pedagog” ne cerea să-i arătăm palmele; și cum observa că degetele au urme de culoare roșie, – dovadă că am mâncat ouă roșii! – ne lovea crunt cu o riglă de metal strălucitor. „Rușii ne-au adus lumină, dar voi tot în întuneric trăiți”, tuna agentul iubirii rusești, cu arma în mână. Și iată așa, cu degetele umflate, învățam iubirea față de ruși.

…În finalul povestirii despre care pomeneam mai sus scriam: „o întâmplare din copilărie m-a învățat un lucru pentru toată viața, și anume: nu e bine să arunci cu bulgări dintr-o țară în alta. Ba e chiar periculos. Mă mir că unii n-au înțeles acest lucru nici astăzi”… Rândurile respective le scriam în 2004. Nici nu bănuiam pe atunci că rușii vor arunca nu cu bulgări, ci cu bombe în altă țară, cum fac azi în Ucraina. De asemenea, nu puteam să-mi imaginez atunci că rușii se vor sătura de vinul nostru moldovenesc, de merele și prunele noastre…

Și parcă i-am iubit destul de adânc și sincer… Iată însă că fratele mai mare – mama lui cu rusul lui! – ne-a organizat un mic… embargo! Așa numesc politicienii noștri blocada economică ridicată împotriva unor oameni care l-au iubit atât de mult…

Nu mai amintesc de faptul că palmele copilăriei mele și acum sunt vinete după loviturile de riglă, iar glasul zbirului îmi sună în urechi: „Rușii ne-au adus lumină, dar voi tot în întuneric trăiți!”… Ce fericiți am fi dacă rușii și-ar ține „lumina” acasă și ne-ar lăsa să trăim în „întunericul” nostru! Dar uite, dom”le, că nu vor, se bagă peste noi cu iubirea lor.

Complicat sentiment, totuși, e această iubire. Rușii sunt în stare să-ți arunce o bombă atomică în cap numai să-i iubești. Dar să-i iubești adânc, sincer și, evident, veșnic. Mama lui cu rusul lui…

Dicționar la temă: blocada economică

Complex de măsuri care se iau împotriva unei țări și care constau în întreruperea relațiilor comerciale, financiare, bancare etc. Blocada economică este o formă de agresiune de ordin economic, care constă în folosirea relațiilor economice ca mijloc de presiune politică, încălcându-se normele dreptului internațional. Blocada economică poate fi practicată în mod legitim numai dacă este o măsură colectivă adoptată potrivit Cartei ONU.