Ministrul de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, referindu-se la provocarea rusească cu „delegația de moldoveni din România”, a spus că nu are de gând să comenteze și să analizeze „fanteziile politice” ale lui Voronin. E o replică diplomatică, în spiritul political correctness, dar suficient de sugestivă dată unui politician cu grave tulburări de imaginație. După această diversiune, relațiile dintre București și Chișinău vor intra și mai adânc în zona incertitudinilor și a involuțiilor.
Este de așteptat ca președintele român, sub presiunea opiniei publice românești, dar și a realităților, să-și modifice comportamentul față de fostul său „prieten” de la Chișinău și să devină mai prudent în „materie” de amiciții, să abordeze mai pragmatic, mai documentat și mai diferențiat situația din R. Moldova. E timpul ca și la București să se înțeleagă că „fanteziile politice” și tulburările de imaginație ale lui Voronin sunt provocate și stimulate de Rusia și sunt destinate nu numai „consumului intern”… În această zonă geopolitică nimic nu se întâmplă… întâmplător. Folosind oamenii lor, rușii pot da o mână de ajutor nu numai secuilor din vest, ci și moldovenilor din estul României, ca să-și tragă și ei o mică autonomie, fie, deocamdată numai … culturală.
Astfel, Voronin nu sare de capul lui la gâtul unei țări membră a NATO și a UE. Voronin este instrumentul politicii imperiale rusești în această zonă. Tot „naționalismul” lui „moldovenesc” este o perdea de fum. Ținta lui e alta: să le ajute rușilor să se fixeze la Nistru, pe frontiera de vest a NATO și UE. Iar ca prezența rușilor aici să nu fie tulburată și amenințată de nimeni și de nimic, sarcina lui Voronin este să ducă la capăt sinistra operă rusească de imbecilizare a moldovenilor, începută în perioada primului mandat.
Oricâtă fantezie rusească are Voronin, el se înșală crezând că basarabenii, sunt o turmă, în masă, sunt o turmă nesimțită. Nefiind basarabean, el nu are cum înțelege că, așa cum sunt ei, bătuți în cap de o istorie vitregă, mutilați etnic și lingvistic, basarabenii sunt, totuși, români, iar sufletul românului e un imperiu plin de mistere. E greu să prognozezi cum se va manifesta sufletul basarabeanului când îi va crăpa răbdarea. Iar premizele pentru asta sunt: un mediu social-politic în continuă degradare, o alianță de guvernământ roș-oranj mafiotizată, care asigură interesele rusești în Basarabia, dar nu interesele naționale, degringolada moravurilor elitei de la conducere, corupția instituționalizată, sărăcia, depopularea satelor, rusificarea orașelor, demolarea sistemului național de învățământ, monopolizarea tuturor resurselor mediatice ș.a.m.d.
Amintesc despre toate acestea în contextul afirmației unui coleg din România despre aceea că în 1989 a explodat mămăliga la București și că la Chișinău e multă mămăligă…
E adevărat, e multă, dar îi vine și ei rândul să explodeze.
Constantin Tănase
1 martie 2007
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
