Mihail Gorbaciov: „Nu am crezut că voi trăi 80 de ani”

Mircea Snegur: „Pe Gorbaciov îl critică nostalgicii URSS”

„Pe Mihail Gorbaciov îl critică cei care tânjesc după Uniunea Sovietică, iar aceştia, vreau să cred, sunt mai puţini decât cei care îl apreciază”, a declarat, despre primul şi ultimul preşedinte sovietic, primul preşedinte al Moldovei independente, Mircea Snegur. „Ne-am întâlnit nu o dată, în virtutea funcţiei şi a activităţii pe care o desfăşuram. Ultima dată cred că ne-am văzut într-o şedinţă, cu puţin timp înaintea puciului din august 1991… Nu a fost o relaţie simplă – oricât de liberal în gândire şi de democrat ar fi fost, Gorbaciov era, totuşi, un adept înflăcărat al menţinerii Uniunii Sovietice ca stat centralizat. Noi însă deja gustaserăm din sentimentul libertăţii şi aceasta, paradoxal, se întâmpla graţie aceluiaşi Gorbaciov şi reformelor lansate de el, transpuse prin ideile de restructurare şi transparenţă”, îşi aminteşte Mircea Snegur.

Întrebat de momente mai tensionate, preşedintele moldovean menţionează replica precum că „Moldova va avea încă două republici”, pe care Mihail Gorbaciov i-a adresat-o ca reacţie la transformările mult prea dinamice, din punctul de vedere al Moscovei, care se întâmplau în RSS Moldovenească. „Totuşi, în pofida acestor divergenţe, trebuie să recunoaştem că a fost un mare lider şi că, dacă n-ar fi existat restructurarea promovată de el, Uniunea Sovietică ar fi rămas un colos nedemocratic, Europa ar mai fi rămas divizată de „cortina de fier”, iar Republica Moldova n-ar fi devenit independentă”, e convins Mircea Snegur. „De aceea, aş vrea să-i urez din toată inima mulţi ani, însoţiţi de sănătate şi luciditatea de care dă dovadă şi azi”, a conchis el.

Omul care a schimbat lumea

ORIGINI: S-a născut într-o familie ţărănească din satul Privolnoe de lângă Stavropol. A avut o copilărie grea, din 1946 până în 1950 lucrând ca ajutor de mecanizator în diferite ferme agricole din regiune, dar a fost un elev bun. După absolvirea şcolii, la numai 16 ani, şi-a ajutat tatăl la strângerea recoltei din acel an, fiind recompensat cu „Ordinul Steagul Roşu pentru Muncă”…

CARIERĂ: În 1970 a fost numit prim-secretar al regiunii Stavropol. În mai 1971 a fost promovat ca membru CC al PCUS, iar trei ani mai târziu era deputat în Sovietul Suprem şi preşedinte al Comitetului pentru problemele tineretului. Avea 54 de ani când, la 11 martie 1985, a fost ales Secretar General al Partidului Comunist al URSS. Prin glasnosti (transparenţă), perestroika (restructurarea) şi uskorenie (accelerarea dezvoltării economice) a încercat să reformeze partidul, dar şi economia care se afla în recesiune…

GREŞELI: Printre primele reforme gorbacioviste a fost aşa-zisa „reformă a alcoolului”, concepută să lupte cu alcoolismul, răspândit la scară naţională în URSS. Cei care erau găsiţi beţi la muncă şi în zone publice erau judecaţi şi condamnaţi, mai multe podgorii au fost distruse, din filme se tăiau scenele în care se consumau băuturi alcoolice, dar campania nu a dat rezultat…

APRECIERI: Gorbaciov este foarte apreciat în Occident, pentru acţiunile care au dus la încheierea „războiului rece”. E privit cu mare simpatie în Germania pentru că a permis reunificarea RFG cu RDG. Iar în Rusia şi unele foste republici sovietice el e văzut ca principalul vinovat de spargerea URSS, criza economică ce a urmat şi pierderea statutului de supra-putere. Totuşi, a primit Premiul Nobel pentru Pace (1990), alte zeci de titluri şi distincţii, fiind unul dintre cel mai bine plătiţi vorbitori în public din lume.

SPIRIT CRITIC: Două articole publicate recent în „Le Figaro” relevă că Gorbaciov este foarte atent faţă de alegerile parlamentare ce vor avea loc în Rusia în 2011 şi cele prezidenţiale, din 2012. A luat atitudine critică faţă de Putin şi Medvedev, atacând modul în care cei doi se pregătesc să se aşeze în capul mesei. Consideră că Rusia nu a ajuns nici la jumătatea drumului ce ar trebui s-o ducă spre democraţie şi, în loc să accelereze, bate pasul pe loc…

ANIVERSARE: La cei 80 de ani, Mihail Gorbaciov va fi sărbătorit la scară mondială, în cadrul unui concert organizat la 30 martie la Royal Albert Hall din Londra. Show-ul, printre ai cărui invitaţi se numără oameni politici din toată lumea, dar şi interpreţi precum Bono, solistul trupei irlandeze U2, sau cântăreţul spaniol de operă Jose Carreras, face parte dintr-o serie de acţiuni de caritate ce vizează strângerea sumei de cinci milioane de lire sterline pentru copiii bolnavi de cancer din Rusia şi din Marea Britanie. În cadrul evenimentului, organizat de nepoatele ultimului lider sovietic – Ksenia Gorbaciova şi Anastasia Virganskaya – va fi înmânat şi premiul instituit de Gorbaciov „pentru cei mai remarcabili contemporani”, acesta având cinci nominalizări: activitate socială, ştiinţă, sport, cultură şi afaceri.