Ministerul Economiei de la Chişinău a explicat pentru Ziare.com care este situaţia acestei zone şi ce efecte va avea Acordul de Liber Schimb (ZLASC) care urmează să fie semnat în această luna de autorităţile moldovene şi de cele din blocul comunitar.
Facilităţi pentru transnistreni
În prezent, producătorii transnistreni beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome (PCA), care le permit să livreze pe piaţă comunitară produse fără taxe vamale în limita cotelor stabilite pentru R. Moldova.
Totuşi, valabilitatea PCA va fi prelungită doar până la sfârşitul lui 2016, după care întreprinderile din regiune vor trebui să se conformeze normelor europene de calitate şi securitate impuse de Acordul de Liber Schimb.
UE, legături comerciale strânse
UE reprezintă unul din partenerii principali în schimburile comerciale ale regiunii.
Astfel, exporturile de mărfuri către statele membre UE declarate la punctele vamale ale Republicii Moldova de către întreprinderile şi organizaţiile din partea stânga a Nistrului în ianuarie-martie 2014 au însumat 71,74 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din volumul total al exporturilor regiunii transnistrene.
În acelaşi timp, exporturile către statele CSI deţin o cota mult mai mică şi anume 26% din volumul total al exporturilor regiunii.
Beneficiile implementării acordului cu UE
Totodată, este de menţionat că, conform estimărilor experţilor, beneficiile pentru regiunea transnistreană ce vor surveni în urmă implementării ZLSAC, reprezintă о creştere de 3,6% a PIB-ului local, iar refuzul de a beneficia de acest aranjament ar rezultă într-o reducere a PIB-ului regiunii cu 5,2%.
În primul caz, avansul economic se va datora faptului că regiunea va avea posibilitatea să-şi menţină exporturile către UE şi în plus, să le extindă, dat fiind faptul că ZLSAC include un şir de poziţii noi liberalizate, inclusiv în sectorul agro-alimentar.
Suplimentar, prin armonizarea standardelor şi a procedurilor, ZLSAC va contribui la reducerea substanţială a barierelor netarifare, diminuand costurile de producere şi, în schimb, intensificând comerţul.
Mai mult decât atât, producătorii şi companiile din regiune vor obţine un acces stabil şi pe termen lung la una din cele mai mari pieţe de export, contribuind astfel la atragerea investiţiilor şi creşterea exporturilor.
Pe termen lung, concurenţă sporită între companii va duce la diversificarea produselor şi serviciilor accesibile populaţiei din regiune.
Care sunt cele mai mari riscuri dacă Transnistria va refuză acordul cu UE
Potrivit unui raport al organizaţiei independente Expert-Group, cele mai mari riscuri vor derivă din faptul că economia regiunii se bazează pe întreprinderile industriale mari, care îşi iau materiile prime din alte ţări, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt foarte dezvoltate şi sunt vulnerabile.
De asemenea, dependenţă faţă de sprijinul financiar şi energetic al Rusiei va genera mari riscuri în cazul în care Moscova va renunţă să susţină regiunea separatistă.
Concluzie
“În contextul celor enunţate anterior, pierderile pentru regiunea Transnistreană în cazul alipirii acesteia de Federaţia Rusă prevalează vis-a-vis de potenţialele beneficii.
Astfel, Transnistria ar pierde avantajele care derivă din Preferinţele Comerciale Autonome (ATP) acordate pentru Republica Moldova de către statele membre UE şi în consecinţă această ar pierde accesul liber pe piaţă UE – principalul partener de export. Mai mult că atât, regiunea dată ar pierde şi beneficiile în urmă implementării reformelor în contextul semnării Acordului de Asociere şi ZLSAC”, susţine Ministerul Economiei de la Chişinău.
Structura exporturilor
Exporturile regiunii sunt practic dominate de 3 ramuri industriale: metalele şi articolele din metale, produsele energetice şi produsele industriei uşoare, care împreună deţin circa 80% din total exporturi, conform raportului Expert-Group.
La rândul lor, acestea sunt produse de numai câteva întreprinderi mari. Astfel, industria de metale şi articole din metale este reprezentată în mare parte de Uzina Metalurgică Moldovenească, care asigura circa o treime din totalul încasărilor din exporturi ale regiunii.
Industria energetică este reprezentată preponderent de Centrală Electrică cu Termoficare Regională, iar industria uşoară – de un număr mic de întreprinderi specializate în producerea articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte articole textile.
Astfel, economia regiunii transnistrene este concentrată atât la nivelul sectoarelor industriale, cât şi la nivelul numărului de agenţi economici în fiecare sector. Această expune regiunea la riscuri deosebit de înalte.
Principalul partener în derularea exporturilor spre UE este România, care absoarbe circa jumătate din exporturile regiunii orientate spre UE. Alţi parteneri comerciali comunitari importanţi sunt Italia şi Germania. Astfel, circa 87% din exporturile regiunii spre UE sunt orientate anume spre cele trei pieţe menţionate.
Publicaţia Financial Times notă că, până la urmă, cea mai gravă ameninţare la adresa Transnistriei s-ar putea să nu fie tensiunile dintre Occident şi Orient, ci economia aflată într-o stare precară.
“Salariile sunt mici, băncile par a avea dificultăţi şi – la fel că în restul Republicii Moldova – rată emigraţiei este mare. Nu pot fi văzuţi mulţi tineri prin satele din Transnistria”, arată FT.
sursa: ziare.com
