Ministrul moldovean, dar și experții independenți califică invitația ca fiind o „recunoaștere a eforturilor țării noastre de a-şi contura statutul de actor regional stabil și credibil pentru partenerii internaționali”.
Anatol Șalaru a comunicat pentru Report.md că „posibilitatea oferită Republicii Moldova de a dialoga cu cei mai importanți jucători la nivel global este o oportunitate rarisimă, un canal de comunicare unic, care trebuie valorificat”. (…) Este important pentru noi ca vocea Republicii Moldova să fie auzită în forurile internaționale, iar elementele care ne preocupă din punctul de vedere al securității și apărării să poată fi introduse pe agenda unor astfel de organizații precum este NATO”.
Fostul reprezentant militar al Republicii Moldova pe lângă Comandamentul strategic NATO pentru Operațiuni, Ivan Ene, consideră că Moldova a fost invitată la acest prestigios eveniment nu atât datorită capacităților instituționale cât din cauza tensiunilor din regiune legate în special de situația din Ucraina. „Chișinăul putea să nu fie invitat la acest summit, deoarece nu a făcut uz din oportunitățile oferite de NATO și nu a avansat în inițiativele la care a fost invitată la summit-ul precedent: Inițiativa Consolidării Capacității de Apărare (Defence Capacity Building Initiative – DCBI) și Inițiativa Platformei de Interoperabilitate (Interoperability Platform Initiative – IP)”, susține colonelul în rezervă, Ivan Ene.
Fostul militar spune că misiunea delegației moldovenești va fi îngreunată și de faptul că Strategia Națională de Securitate încă nu a fost aprobată, aflându-se abia în faza de avizare la Consiliul Suprem de Securitate.
Ministrul Șalaru se așteaptă ca după summitul de la Varșovia, Alianța Nord-Atlantică să „aibă o abordare mai flexibilă și comprehensivă, iar flancurile sudic și estic ale NATO să reprezinte principalele priorități de dezvoltare”.
În ceea ce privește potențialele reacții din interior și exterior, Anatol Șalaru a menționat: „Intențiile nu sunt de a deteriora relațiile de bună vecinătate, ci de a deschide pentru Moldova cele mai bune căi de reprezentare a intereselor naționale și de a identifica maniera prin care ne putem depăși statutul de consumator de securitate. Republica Moldova este un stat neutru, dar este și un stat care trebuie să conteze în politica regională. A rămâne izolat internațional, în contextul crizei ucrainene și în condițiile relațiilor dificile cu așa-zisele autorități transnistrene, este periculos”, ne-a comunicat ministrul.
La rândul său, Ivan Ene susține că Republica Moldova, deși codașă în ceea ce privește implementarea programelor pe care le are cu Alianța, ar putea înregistra progrese dacă ar exista o voință politică foarte clar exprimată din partea Chișinăului. În acest caz, potrivit lui, am putea beneficia de un spectru mult mai larg de asistență din partea NATO. „Platforma de Interoperabilitate acoperă un domeniu mai larg, nu doar pe cel militar. Și alte instituții ale statului pot beneficia de această platformă pentru a spori gradul său de interoperabilitate cu structurile omoloage din alte țări (securitatea cibernetică, sistemul de gestionare a situațiilor de criză, etc.). Pentru militari, însă, rezultatul așteptat ca urmare a participării la Platforma de Interoperabilitate este abilitatea de a acționa fără impedimente în componența unei coaliții multinaționale”, a explicat Ene.
În luna aprilie în cadrul conferinței internaţionale „Summit-ul NATO de la Varşovia: Abordarea noilor ameninţări” care a avut loc la Chișinău, ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a solicitat Alianței ca Moldova să fie invitată la summitul din această vară.
Summit-ul NATO de la Varșovia are o semnificație istorică și simbolică. În 1955, tot la Varșovia, a fost semnat Pactul de la Varșovia – o alianță militară împotriva NATO, iar după șase decenii, orașul este gazda summit-ului NATO.
Report.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
