Ulterior, a avut loc o întrevedere cu reprezentanţii autorităţilor locale, specialiştii speologi şi cercetătorii seismologi.
În cadrul vizitei, a fost trecută în revistă întreaga „epopee” a zăcământului de ghips din extremitatea de nord-vest a Republicii Moldova, menţionându-se că aceste rezerve subterane sunt exploatate de compania cu capital străin „Knauf-Ghips”.
În prezent, intrarea în peşteră se află într-o porţiune abandonată a carierei de ghips, fiind situată la o adâncime de 27 m sub cota naturală a terenului şi închisă din motive de securitate. Lipsa unei căi alternative de acces fac imposibilă valorificarea potenţialului turistic al peşterii.
În subteran, echipa condusă de către ministrul Mediului a parcurs câţiva km, trecând atât prin coridoare înguste, cât şi prin caverne cu înălţimi de peste 10 m. Un deosebit interes îl prezintă sălile enorme cu coloane din rocă de peste 2 milioane de ani, lacurile cu apă cristalină, precum şi formaţiunile minerale inedite, inclusiv cristale mari şi rare de selenit, cu nuanţe de chihlimbar. În peşteră se găseşte cel mai mare cristal de ghips din Europa, cu un volum total de peste 3 metri cubi.
Foto: Mihai Pașcovschi (fb)
Conducerea ministerului promite că va depune toate eforturile ca peştera „Emil Racoviţă” să fie inclusă în circuitul turistic internaţional. „Există suficientă voinţă şi disponibilitate din partea Ministerului Mediului ca acest monument natural să fie valorificat la veritabilul său potenţial, mai ales că Guvernul României ar putea oferi cca 1 milion de euro pentru lucrările de reabilitare şi amenajare a peşterii”, se menționează în comunicatul Ministerului Mediului.
Timpul.md (I.M.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
