Privită din exterior, Moldova se comportă aidoma unui om neadecvat. Experții atenționează că Republica Moldova întrunește, practic, toate elementele unui stat captiv.
Bănci furate cu ajutorul pârghiilor guvernamentale, aeroport concesionat în mod dubios Rusiei pentru zeci de ani înainte, funcțiile de procuror și de șefi ai instituțiilor menite să vegheze integritatea demnitarilor sunt împărțite pe bază de algoritm politic între partidele de la guvernare, o economie dependentă de remitențe, o țară șantajată în permanență economic, politic și militar de Rusia…
Republica Moldova trăiește în aceste zile sindromul „vaporului naufragiat” – fără guvern, fără o majoritate parlamentară, cu un președinte invizibil și cu o justiție controlată de clanuri. Urmărind presa, se creează impresia că toată lumea înșfacă ce se află la îndemână și se pregătește să sară din vaporul care se scufundă. Iar în această învălmășeală, panică și disperare, cineva care avea cheia, a deschis ușa la pușcărie.
Justiție stranie
După ce i-au fost create condiții de a evada din arest la domiciliu cetățeanului rus Eduard Baghirov, suspectat de organizarea violențelor stradale din 7 aprilie 2009, zilele trecute, după pronunțarea unei sentințe de condamnare, a reușit să părăsească nestingherit sala de judecată ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, anchetat în același dosar – „7 aprilie 2009”. Pur și simplu și-a pus geanta pe umăr și a plecat. Nu a intervenit nici procurorul prezent la proces, nici polițistul de serviciu. Ulterior s-a constatat că acesta a părăsit Republica Moldova prin regiunea separatistă transnistreană și a ajuns în Rusia.
În noaptea de 9 spre 10 februarie, după 13 ani de detenție, a fost eliberat din închisoare așa-numitul „hoț în lege” Petru Popovici-Gâlcă, alias „Micu”. El a fost arestat în 2001, sub acuzația de înființare a unei organizații criminale care ar fi executat omoruri la comandă și alte crime grave. Petru Gâlcă a fost condamnat la detenție pe viață. În 2007, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a anulat condamnarea pe viaţă, iar statul l-a recompensat cu 15 mii de euro. Până în prezent, el şi-a ispăşit pedeapsa pentru samavolnicie, pentru care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
De ce sunt săraci moldovenii?
„Modelul României, unde procesul de reformare a justiţiei a început să dea vizibil roade, nu va putea fi aplicat şi în Republica Moldova, pentru că România nu a fost niciodată un stat captiv. Statul Republica Moldova nu este funcţional. Este captiv! Stat de drept, nu există!”, susține analistul Oazu Nantoi. „Există anumite forţe cu un potenţial financiar-economic important, care preiau sub propriul control cele trei ramuri ale puterii şi respectivele instituţii ale statului pentru a obţine profituri enorme pe seama societăţii”, este de părere fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Nicolae Chirtoacă.
Ex-ministrul Tineretului și Sportului al Republicii Moldova, Octavian Țâcu, demis ca urmare a unor dezvăluiri șocante despre modul cum sunt furați banii publici, a publicat recent un editorial în ziarul „Timpul” care apare la Chișinău, întitulat „Stat eșuat”, în care descrie modul în care s-a compromis statul și prezintă efectele finale: Autoritatea legitimă de a lua decizii colective a fost compromisă; statul nu este în măsură să asigure servicii publice la un nivel rezonabil; corupție și criminalitate; declin economic accentuat. Potrivit lui Țâcu, noțiunea de „stat eșuat” comportă în sine trei elemente: aspectul geografic și teritorial (criza ca implozie, asociată cu probleme interne și impactul factorului extern); aspectul politic (colapsul intern al legii și ordinii datorat prăbușirii structurilor responsabile) și aspectul funcțional (absența structurilor capabile să reprezinte statul la nivel internațional și să recepteze influențele lumii exterioare).
Conform Raportului Competitivităţii Globale pentru 2014, realizat de World Economic Forum, Republica Moldova este cea mai coruptă țară din lume și cea mai săracă țară din Europa. De la începutul anului 2015, în condițiile debandadei guvernamentale provocate de lipsa unui guvern și de imposibilitatea constituirii unei majorități parlamentare care să-și asume actul guvernării, situația, potrivit experților, a degradat și mai mult.
Sursa: dw.de
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
