Scanarea 3D revoluţionară a scos la iveală atât dovezi noi ale importanţei solstiţiului de iarnă pentru civilizația respectivă, cât şi 71 de imagini ce nu mai puteau fi vizibile cu ochiul liber din cauza alterării pietrei. Astfel, se pare că meşterii pietrari au folosit cele mai bune materiale acolo unde razele soarelui urmau să atingă pietrele, asigurându-se astfel că vor străluci în timpul apusului soarelui de solstiţiu de iarnă sau la răsăritul din ziua cea mai lungă. Scanarea cu laser a descoperit şi alte sculpturi preistorice, inclusiv 71 de imagini cu capete de securi din Epoca Bronzului, cioplite în cinci din pietrele uriaşe, numărul total de astfel de sculpturi descoperite la Stonehenge ajungând la 115.
Tehnicile variate folosite şi munca îndelungată confirmă nu numai că monumentul a fost construit cu intenţia de a fi aliniat pe axa soarelui la solstiţiile de vară şi de iarnă, dar şi că priveliştea din nord-est avea o importanţă deosebită. Cercetătorii sunt de părere că pietrele erau, evident, menite să fie accesate din direcţia nord-est, dinspre vechea alee procesională, înspre apusul de solstiţiu de iarnă. Acest lucru arată importanţa deosebită a fenomenului astronomic pentru oamenii preistorici, tradusă prin eforturile făcute pentru a crea un spectacol de efect pentru cei care veneau din nord-est. Pietrele din cercul Stonehenge erau decorate doar pe suprafaţa care putea fi văzută din afara cercului, meşterii eliminând învelişul de culori maroniu sau gri pentru a expune materialul strălucitor, de culoare alb-gri, de dedesubt. De asemenea, pietrele orientate spre nord-est sunt cele mai mari şi mai uniform lucrate, iar vârfurile sunt foarte bine finisate în comparaţie cu cele din altă parte a Stonehenge-ului. „Această extraordinară nouă dovadă nu numai că susţine importanţa aliniamentului solstiţial al monumentului Stonehenge, dar reprezintă şi o mărturie fără echivoc a faptului că accesul oficial către pietre era intenţionat dinspre nord-est, din susul aleii în direcţia apusului de solstiţiu de iarnă", a spus Clive Ruggles, profesor emerit de arheo-astronomie la Universitatea din Leicester.
BBC
