O viaţă de om nu este ca un atac raider sau ca nişte acţiuni pierdute de o bancă, care pot fi recâştigate prin decizie judecătorească. O viaţă de om nu mai poate fi reîntoarsă de nicio instanţă din lumea asta. O viaţă de om nu este ca o declaraţie de avere. Moartea unui om n-o poţi tăinui ca pe o informaţie cu titlul „confidenţial”. Confidenţial într-o crimă nu există. O viaţă de om nu este ca o gafă politică ce poate fi reparată prin declaraţii populiste la televizor, prin legi, amendamente şi hotărâri de Guvern. Odată curmată, viaţa nu poate fi reluată cu „modificări ulterioare”. Moartea nu se supune niciunui Guvern.
Probabil, guvernarea noastră confundă moartea unui copil de 13 ani decedat recent chiar sub bisturiul medicului şi a unui minor scos fără suflare din spital cu o joacă politică. Ministerul Sănătăţii nu are vinovaţi – doar comisii „care investighează cazul”. Într-o ţară normală, erorile – mai ales cele fatale – sunt urmate de demisii. Cu ce demnitate vă mai numiţi prim-miniştri, miniştri sau medici, dacă sistemul medical din ţara pe care o conduceţi nu mai tratează, ci omoară?!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
